ULITÚRĂ, ulituri, s. f. (Regional) Nume dat unei păsări domestice cînd face stricăciuni, cînd este supărătoare sau cînd cineva vrea să o gonească. Romînii cînd le alungă zic: «hîci, ulitură!» sau «hîci, uliturilor!» MARIAN, O. I 122.

ULITÚRĂ, ulituri, s. f. (Reg.) Nume dat unei păsări domestice care face stricăciuni, care trebuie gonită. – Din uliu + suf. -itură.