Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

12 defini╚Ťii pentru ulcerare

ULCER├ü, ulcerez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A c─âp─âta sau a produce o ulcera╚Ťie. ÔÇô Din fr. ulc├ęrer.
ULCER├ü, ulcerez, vb. I. Refl. ╚Öi tranz. A c─âp─âta sau a produce o ulcera╚Ťie. ÔÇô Din fr. ulc├ęrer.
ULCER├ü, ulcerez, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi) A deveni ulceros, a c─âp─âta o ulcera╚Ťie.
ulcerá (a ~) vb., ind. prez. 3 ulcereáză
ulcer├í vb., ind. prez. 1 sg. ulcer├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. ulcere├íz─â
ulceráre s. f., g.-d. art. ulcerării
ULCER├ü vb. I. 1. refl. (Despre un ╚Ťesut) A deveni ulceros. 2. tr. A cauza o ulcera╚Ťie. 3. (Fig.) A ├«ndurera profund, a m├óhni, a r─âni; a jigni, a ofensa. [< fr. ulc├ęrer].
ULCER├üRE s.f. Faptul de a ulcera; ulcera╚Ťie. [< ulcera].
ULCER├ü vb. I. refl. (despre un ╚Ťesut) a deveni ulceros. II. tr. 1. a cauza o ulcera╚Ťie. 2. (fig.) a ├«ndurera profund, a m├óhni, a r─âni; a jigni, a ofensa. (< fr. ulc├ęrer)
A ULCER├ü pers. 3 ~e├íz─â tranz. A face s─â se ulcereze. /<fr. ulc├ęrer
A SE ULCER├ü se ~e├íz─â intranz. (despre inflama╚Ťii, leziuni, traume) A se preface ├«n ulcer. /<fr. ulc├ęrer
*ulcer├ęz v. tr. (lat. ├║lcero, -├íre). Med. Fac s─â ─şas─â ulcere: a ulcera un pic─şor. Fig. R─ânesc ad├«nc sufletu: aceast─â vorb─â l-a ulcerat.

Ulcerare dex online | sinonim

Ulcerare definitie

Intrare: ulcera
ulcera conjugarea a II-a grupa I verb reflexiv tranzitiv
Intrare: ulcerare
ulcerare substantiv feminin