ULCELÚȘĂ, ulcelușe, s. f. Diminutiv al lui ulcea; ulceluță, ulcicuță. – Ulcea + suf. -ușă.

ULCELÚȘĂ, ulcelușe, s. f. Diminutiv al lui ulcea; ulceluță, ulcicuță. – Ulcea + suf. -ușă.

ULCELÚȘĂ, ulcelușe, s. f. Diminutiv al lui ulcea. Înșirînd din nou la oale, iată cum se potrivi, Că la două ulcelușe loc de fel nu le găsi. CONTEMPORANUL, III 294. Ulcelușă unsă în iarbă ascunsă (Iepurele). GOROVEI, C. 188.

ulcelúșă s. f., g.-d. art. ulcelúșei; pl. ulcelúșe

ulcelúșă s. f., g.-d. art. ulcelúșei; pl. ulcelúșe

ULCELÚȘĂ s. v. ulceluță.

ulcelușe (de-a) f. pl. Joc de copii așezați în cerc și în care revine întrebarea: cum dai ulcica?

ulcelúșă f., pl. e (d. ulcea, ulcele). Ulcică: de-a ulcelușa, un joc de copiĭ așezațĭ în cerc.

ULCELUȘĂ s. ulceluță, ulcicuță.