ULÁNCĂ, ulănci, s. f. Tunică de ulan. Locotenentul, în ulancă strînsă pe corp și cu guler de blană sură, venea foarte grăbit, aproape alergînd. REBREANU, P. S. 15.

ULÁNCĂ, ulănci, s. f. Tunică de ulan. – Din ulan + suf. -că.

uláncă, ulắnci, s.f. (înv.) tunică de ulan.

ulancă f. tunică de ulan: ulancă de postav civit la sergenți.