UJÓG, ujoage, s. n. (Regional) Băț lung de lemn, cu un smoc de cîrpe prinse în vîrf, cu ajutorul căruia se curăță cuptorul de cenușă, înainte de a băga pîinea la copt. Să zbori călare pe ujog. SLAVICI, O. II 77.

UJÓG, ujoage, s. n. (Reg.) Băț lung de care este legată o cârpă, cu care se curăță de cenușă cuptorul de pâine. – Magh. azsag.