UGHI, ughi, s. m. Veche monedă maghiară de aur; galben unguresc. – Din pol. ug (= zlatu ugrusku).

UGHI, ughi, s. m. Veche monedă maghiară de aur; galben unguresc. – Din pol. ug (= zlatu ugrusku).

UGHI, ughi, s. m. Veche monedă maghiară de aur. Pentru plata lefilor ostașilor... se oprea din tributul ce se da la poartă 5000 ughi. BĂLCESCU, O. I 121.

ughi s. m., pl. ughi

ughi s. m., pl. ughi

UGHI s. v. galben.

ug (-ghi), s. m. – Veche monedă ungurească de aur, valora 200 bani sau aspri în 1660. – Var. ughi. Sl. ugrŭskŭ „ungar” (Tiktin), abreviat ug în documente. Nu pare să fi avut circulație reală. Pl. a stat la baza var. (Byck-Graur 25).

ughiu m. od. galben unguresc în valoare de 200 bani vechi: se opria din tribut 5000 ughi BĂLC. [Lit. unguresc (bulg. UGRIN, ungur); v. magiar).

ughĭ m., pl. tot așa (prescurtare d. bg. Ugrinŭ, vsl. Ongrinŭ, Ungur, bg. ugŭrski, vsl. ongrĭskŭ, unguresc). Vechĭ. Galben unguresc, în valoare de 200 de banĭ vechĭ (Ĭorga, Negoț. 215).

ughi s. v. GALBEN.