ucigaș definitie

12 definiții pentru ucigaș

UCIGÁȘ, -Ă, ucigași, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care a ucis sau a încercat să ucidă pe cineva; asasin, homicid1. 2. Adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva. Armă ucigașă. – Ucig (prez. ind. pop. al lui ucide) + suf. -aș.
UCIGÁȘ, -Ă, ucigași, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care a ucis sau a încercat să ucidă pe cineva; asasin, homicid1. 2. Adj. Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva. Armă ucigașă. – Ucig (prez. ind. pop. a lui ucide) + suf. -aș.
UCIGÁȘ, -Ă, ucigași, -e, s. m. și f. Persoană care a ucis sau care a încercat să ucidă pe cineva. V. asasin. Ieși femeia cea sumeață, ucigașa copilului său, în calea soarelui. RETEGANUL, P. IV 6. Cum adică?... un ucigaș poate veni să spuie singur ce-a făcut și lumea îl lasă în pace? CARAGIALE, O. I. 244. Glonțul trecu alăturea... O îmbrîncitură aruncă pe ucigaș pe o canapea. NEGRUZZI, S. I 21. ◊ (Adjectival) Boierii ucigași o hotărîserâ a fi soție unui oarecărui numit Jolde. NEGRUZZI, S. I 144. (Prin exagerare) Cei doi ochi de colo... în loc de a fi așa de ucigași și plini de păcate, precum sînt, nu puteau ei să fie nevinovați? HOGAȘ, H. 81. Îmi spuse... despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gîndește și care-i dă nopți de insomnie și dureri de cap ucigașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 99. Și gropițe face-n unghiul ucigașei sale guri. EMINESCU, O. I 159. – Variantă: (rar) ucizáș (HASDEU, I. V. 175) s. m.
UCIZÁȘ s. m. v. ucigaș.
ucigáș adj. m., s. m., pl. ucigáși; adj. f., s. f. ucigáșă, pl. ucigáșe
ucigáș s. m., adj. m., pl. ucigáși; f. sg. ucigáșă, g.-d. art. ucigáșei, pl. ucigáșe
UCIGÁȘ s., adj. 1. s., adj. v. criminal. 2. adj. v. ucigător.
UCIGÁȘ2 ~i m. Persoană care a ucis (sau a încercat să ucidă) pe cineva; asasin. /a ucide + suf. ~aș
UCIGÁȘ1 ~ă (~i, ~e) Care provoacă (sau poate provoca) moartea cuiva. /a ucide + suf. ~aș
ucigaș a. care ucide: cuțit ucigaș. ║ m. asasin.
ucigáș, -ă s. Care ucide, omorîtor. V. asasin.
UCIGAȘ s., adj. 1. s., adj. asasin, criminal, omorîtor, (livr.) homicid, (rar) omucigaș, ucigător, (înv.) criminalist, omucid, războinic, șugubăț. (~ a fost prins.) 2. adj. omorîtor, ucigător, (înv.) pierzător. (Armă ~.)

ucigaș dex

Intrare: ucigaș (adj.)
ucigaș 2 adj. adjectiv
Intrare: ucigaș (s.m.)
ucigaș 1 s.m. admite vocativul substantiv masculin
ucizaș admite vocativul substantiv masculin