tăút, tăuți, s.m. – (reg.) Slovac. „Au fost odată aici niște slovaci aduși poate pentru lucrul minelor și de aceea i se zice tăuți” (Iorga, 1906: 79). ♦ (top.) Tăuții Măgherăuș, Tăuții de Sus, Tăuții de Jos: localități limitrofe orașului Baia Mare. ♦ (onom.) Tăut, Tăutan, Tăutu, nume de familie (348 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din magh. tóth „slovac” (Galdi, cf. DER; MDA). tăút, tăuți, s.m. – Slovac. Tăuții Măgherăuș, Tăuții de Sus, Tăuții de Jos: localități limitrofe orașului Baia Mare. „Au fost odată aici niște slovaci aduși poate pentru lucrul minelor și de aceea i se zice tăuți” (Iorga 1906: 79). – Din magh. tóth „slovac” (Galdi cf. DER).
TĂUT etnic < magh. toth „slovac”. 1. Thot b. și Thota f. (M mar). 2. Tăut (Arh); -ul diac (Ștef); nume frecv., mold. (Dm; Băl I) etc.; Tăutul/ovici scris și -escul (Ștef; Sd XI 84). 3. Tăut/eni, -ești, -ul, Tăuții, ss. 4. Teutul, l. (Cl). Tăut dex online | sinonim
Tăut definitie