2 definiții pentru tăitor
TĂIETÓR3, -OÁRE, tăietori, -oare,
adj. (Învechit și popular) Care taie; tăios, ascuțit. (Atestat în forma tăitor) Ne-o adus răspuns pe soare Că bădiț-are să-nsoare, C-o sabie tăitoare. ȘEZ. II 183. ♦ (Adverbial, neobișnuit) Tranșant, net. [Beldiceanu] se deosebește adînc și tăietor de toți scriitorii a căror poezie este și ea dureroasă și tristă. IONESCU-RION, C. 126. – Variantă:
tăitór, -oáre adj. TĂITÓR, -OÁRE adj. v. tăietor. Tăitor dex online | sinonim
Tăitor definitie