tusigen definitie

8 definiții pentru tusigen

TUSIGÉN, -Ă, tusigeni, -e, adj. (Med.) Care produce tuse. – Din fr. tussigène.
TUSIGÉN, -Ă, tusigeni, -e, adj. (Med.) Care produce tuse. – Din fr. tussigène.
tusigén adj. m., pl. tusigéni; f. sg. tusigénă, pl. tusigéne
TUSIGÉN, -Ă adj. Care produce tuse. [< fr. tussigène, cf. lat. tussis – tuse, gr. gennan – a produce].
TUSIGÉN, -Ă adj. care produce tuse. (< fr. tussigène)
TUSIGÉN ~ă (~i, ~e) med. Care provoacă tuse. /<fr. tussigene
tusigén, -ă adj. (farm.) Care produce tuse ◊ „Florile de tei pot fi înlocuite cu numeroase alte specii cu acțiune tusigenă, expectorantă și antibronșitică. Este vorba de cimbrișor, muguri de plop, frunze de nalbă sau patlagină.” R.l. 15 IV 77 p. 5 (din fr. tussigène; DZ; DN3, DEX-S)
TUSI- „tuse”. ◊ L. tussis „tuse” > fr. tussi- > rom. tusi-. □ ~gen (v. -gen2), adj., care produce tuse.

tusigen dex

Intrare: tusigen
tusigen adjectiv