Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

38 defini╚Ťii pentru turcesc

TURC├ëSC, -E├üSC─é, turce╚Öti, adj. Care apar╚Ťine Turciei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Turcia sau la popula╚Ťia ei; turc (2). ÔŚŐ Cafea turceasc─â = b─âutur─â preparat─â dintr-o pulbere fin─â ob╚Ťinut─â din boabe de cafea pr─âjite ╚Öi m─âcinate, fiart─â ├«n ap─â cu adaos de zah─âr. ÔŚŐ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) bab─â turceasc─â, se spune despre b─ârba╚Ťii sp├óni ╚Öi cu zb├órcituri pe fa╚Ť─â. ÔÇô Turc + suf. -esc.
TURC├Ź, turcesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) asimila cu popula╚Ťia turc─â (╚Öi cu religia mahomedan─â). ÔÖŽ Refl. (Fam.) A se ├«mb─âta. ÔÇô Din turc.
TURC├ëSC, -E├üSC─é, turce╚Öti, adj. Care apar╚Ťine Turciei sau popula╚Ťiei ei, privitor la Turcia sau la popula╚Ťia ei; turc (2). ÔŚŐ Cafea turceasc─â = b─âutur─â preparat─â dintr-o pulbere fin─â ob╚Ťinut─â din boabe de cafea pr─âjite ╚Öi m─âcinate, fiart─â ├«n ap─â cu adaos de zah─âr. ÔŚŐ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) bab─â turceasc─â, se spune despre b─ârba╚Ťii sp├óni ╚Öi cu zb├órcituri pe fa╚Ť─â. ÔÇô Turc + suf. -esc.
TURC├Ź, turcesc, vb. IV. Refl. ╚Öi tranz. A (se) asimila cu popula╚Ťia turc─â (╚Öi cu religia mahomedan─â). ÔÖŽ Refl. (Fam.) A se ├«mb─âta. ÔÇô Din turc.
TURC├ëSC, -E├üSC─é, turce╚Öti, adj. Turc1. ├Än fundul portului e ancorat─â o cor─âbioar─â turceasc─â. BART, S. M. 49. Alexandru L─âpu╚Öneanul... fugind la Constantinopol, izbutise a lua o╚Öti turce╚Öti. NEGRUZZI, S. I 137. Deasupra s├«nt zidiri de case, din care una este ├«mpodobit─â dup─â obiceiul chinezesc ╚Öi turcesc. GOLESCU, ├Ä. 81. Trei voinici c─â mi-a sosit... Cu pu╚Ötile t─ât─âre╚Öti ╚śi cu pistoale turce╚Öti. ╚śEZ. I 44. ÔŚŐ Cafea turceasc─â = b─âutur─â fierbinte, dulce, preparat─â din boabe de cafea pr─âjite ╚Öi m─âcinate foarte fin. La aroma ├«mb─ât─âtoare a unei cafele turce╚Öti, ochii lui... se pierdur─â ├«n acea intensiv─â vis─âtorie care st─â c├«teodat─â at├«t de bine b─âie╚Ťilor. EMINESCU, N. 35. ÔŚŐ Expr. (A fi) ca o (sau cu obraz de) bab─â turceasc─â, se spune despre b─ârba╚Ťii sp├«ni ╚Öi cu zb├«rcituri pe fa╚Ť─â. Omul sp├«n, cu obraz de bab─â turceasc─â, r─âmase afar─â. C. PETRESCU, R. DR. 22. Fa╚Ť─â turceasc─â = fa╚Ť─â ├«ncruntat─â. Azi, intr├«nd la stari╚Ťul t─âu, am f─âcut o fa╚Ť─â c─âtr─ânit─â ╚Öi turceasc─â. EMINESCU, N. 97. ÔŚŐ Compuse: bostan-turcesc v. bostan; alune-turce╚Öti v. alun─â; p─âpu╚Öoi- turcesc = varietate de porumb cu ╚Ötiuletele gros av├«nd multe r├«nduri de boabe, de culoare albicioas─â. Soiurile cele mai cunoscute de popu╚Öoi s├«nt:... turcesc, cu ╚Ötiuletele gros, cu multe r├«nduri de gr─âun╚Ťe ╚Öi bobul albicios. PAMFILE, A. R. 68.
TURC├Ź, turcesc, vb. IV. Refl. 1. A renun╚Ťa la na╚Ťionalitatea sa, adopt├«nd limba, obiceiurile ╚Öi (mai ales) religia turcilor; a deveni turc. Dintr-o ├«mprejurare sau dintr-alta, de voie sau de nevoie, s-a turcit. GHICA, A. 18. Dimitrie s-a dus ├«n Crimeea ╚Öi s-a turcit. B─éLCESCU, O. I 97. Turce╚Öte-te, Iancule, ╚Öi te d─â pe legea noastr─â. MAT. FOLK. 731. ÔÖŽ Tranz. A sili pe cineva s─â adopte limba, obiceiurile ╚Öi (mai ales) religia turcilor. Prindeau la tineri ╚Öi-i duceau ├«n ╚Ťara lor, unde ├«i turceau ╚Öi ├«i b─âgau ├«n oastea ianicerilor. ISPIRESCU, M. V. 5. ├Ämp─âratu-i ├«ntreba: ÔÇô Turcit-a╚Ťi pe Iancu-vod─â? MAT. FOLK. 732. 2. (Familiar) A se ame╚Ťi de b─âutur─â, a se ├«mb─âta. ├Än sara aceea m─â cam turcisem eu ÔÇô nu prea eram obi╚Önuit cu vinul. SADOVEANU, O. I 399.
turc├ęsc adj. m., f. turce├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. turc├ę╚Öti
turc├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. turc├ęsc, imperf. 3 sg. turce├í; conj. prez. 3 s─â turce├ísc─â
turc├ęsc adj. m., f. turce├ísc─â; pl. m. ╚Öi f. turc├ę╚Öti
turc├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. turc├ęsc, imperf. 3 sg. turce├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. turce├ísc─â
MAZĂRE-TURCEÁSCĂ s. v. năut.
MĂTURĂ-TURCEÁSCĂ s. v. năfurică.
MINT─é-TURCE├üSC─é s. v. melis─â, roini╚Ť─â.
TURCÉSC adj. turc, (ir.) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
TURCI s. v. p─âp─âdie.
TURC├Ź vb. (├«nv. ╚Öi pop.) a se p─âg├óni.
TURC├Ź vb. v. ame╚Ťi, chercheli, ├«mb─âta, turmenta.
TURC├ëSC ~e├ísc─â (~├ę╚Öti) Care este caracteristic pentru turci; propriu turcilor. ÔŚŐ Cafea ~easc─â b─âutur─â preparat─â din cafea m─âcinat─â fin ╚Öi fiart─â ├«n ap─â cu zah─âr. /turc. + suf. ~esc
A TURC├Ź, turc├ęsc tranz. A face s─â se turceasc─â. /Din turc
A SE TURC├Ź m─â ~├ęsc intranz. A adopta limba, cultura ╚Öi obiceiurile turcilor; a deveni asem─ân─âtor cu turcii. /Din turc
turcesc a. 1. ce provine dela Turci: bani turce╚Öti; 2. mahomedan: las─â legea cre╚Ötineasc─â ╚Öi te d─âÔÇÖn legea turceasc─â POP.; 3. se zice de o varietate de struguri ╚Öi de o varietate de porumb cu druga groas─â ╚Öi bobul albicios.ÔĽĹ turce╚Öte, adv. 1. ca Turcii, expeditiv, absolut: a judeca, a domni turce╚Öte; 2. ├«n limba turc─â: a vorbi turce╚Öte; 3. fig. ╚Öi fam. nedeslu╚Öit, ne├«n╚Ťeles: ca ╚Öi c├ónd le-a╚Ö fi gr─âit turce╚Öte AL.
turc├Č v. a (se) face turc, a primi religiunea mahomedan─â: mul╚Ťi cre╚Ötini sÔÇÖau turcit.
1) turc├ęsc, -e├ísc─â adj. Al Turcilor, al Turcii─ş: imperiu, steagu turcesc. Musulman. Fig. Arbitrar, despotic, dup─â bunu plac: judecat─â turceasc─â. S. f. Limba turceasc─â: turceasca nu e grea. Zme┼ş turcesc, turcale╚Ť. Prune turce╚Öt─ş, un fel de prune mar─ş lung─âre╚Ťe dulc─ş.
2) turc├ęsc v. tr. Prefac ├«n Turc sa┼ş ├«n musulman. ÔÇô ╚śi turc├şfic, a -├í (neol.).
maz─âre-turceasc─â s. v. N─éUT.
m─âtur─â-turceasc─â s. v. N─éFURIC─é.
mintă-turcească s. v. MELISĂ. ROINIȚĂ.
porumbel-turcesc s. v. GUGU╚śTIUC.
TURCESC adj. turc, (ir.) osman, osmanic, osmanlîu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgîn, păgînesc.
turci s. v. P─éP─éDIE.
TURCI vb. (înv. și pop.) a se păgîni.
turci vb. v. AMEȚI. CHERCHELI. ÎMBĂTA. TURMENTA.
SACO╚śU TURCESC, com. in jud. Timi╚Ö, situat─â ├«n zona de contact a C. B├órzavei cu C. Timi╚Öului, pe stg. r├óului Tmi╚Ö ╚Öi pe r├óul Pog─âni╚Ö; 2.975 loc. (2005). Halt─â de c. f. (├«n satul Uliuc). Satul S.T. apare men╚Ťionat documentar ├«n 1321. Ele╚Ötee (c. 100 ha) aprovizionate cu ap─â din Timi╚Ö, care atrag numeroase p─âs─âri acvatice ca st├órcii, ra╚Ťele s─âlbatice nag├ó╚Ťul. Pe terit. satelor Berini ╚Öi Otve╚Öti, ├«n lunca Pog─âni╚Öului, a fost pus─â sub ocrotire o suprafa╚Ť─â de 70 ha ├«n care cre╚Öte laleaua pestri╚Ť─â (Fritillaria meleagris).
Corylus colurna L., ┬ź Alun turcesc ┬╗. Arbore cu tulpin─â dreapt─â, coroan─â piramidal─â, scoar╚Ť─â suberos-cenu╚Öie, cr─âpat─â. Flori mai lungi ╚Öi mai mari dec├«t la specia precedent─â. Fructe, p├«n─â la 10, ├«n fascicule, s├«nt cuprinse ├«n involucru p├«n─â la v├«rf, globuloase, mai late dec├«t lungi, comestibile.
Corylus maxima Mill. (syn. C. tubulosa Willd.), ┬ź Alun turcesc ┬╗. Specie de cca 7 m. ├«n─âl╚Ťime. Frunze la baz─â slab-cordate, pe╚Ťiolate. Fructe, cca 3, pe un peduncul de cca 4 cm lungime, mari, cilindric-lunguie╚Ťe, ├«nchise complet de involucrul tubulos, mai lung dec├«t achena.
Prunus mahaleb L., ┬ź Vi╚Öin turcesc ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori mici, albe, pl─âcut mirositoare (corol─â cu 5 petale alungit-eliptice, ├«ntregi). Frunze mici, rotund-ovate, plane, glabre, lucitoare, pe partea inferioar─â pubescente, verzi, pe╚Ťiolate, fin-dentate pe margini. Arbore p├«n─â la 10 m ├«n─âl╚Ťime, rar arbust, cu scoar╚Ť─â lucioas─â, brun─â, neagr─â. Fructe, drupe negre, sferice, mici, amare.
gol turcesc expr. (├«n jargonul fotbali╚Ötilor) ╚Öut expediat ├«n plasa lateral─â a por╚Ťii.
turci, turcesc v. r. a se îmbăta, a fi în stare de ebrietate

Turcesc dex online | sinonim

Turcesc definitie

Intrare: turcesc
turcesc adjectiv
Intrare: turci
turci verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a