Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru turbulent

TURBUL├ëNT, -─é, turbulen╚Ťi, -te, adj. 1. Care face g─âl─âgie; care produce dezordine. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezint─â ├«n masa lui v├órtejuri, agita╚Ťie. ÔÇô Din fr. turbulent, lat. turbulentus.
TURBUL├ëNT, -─é, turbulen╚Ťi, -te, adj. 1. (Livr.) Care face g─âl─âgie; care produce dezordine. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezint─â ├«n masa lui v├órtejuri, agita╚Ťie. ÔÇô Din fr. turbulent, lat. turbulentus.
TURBUL├ëNT, -─é, turbulen╚Ťi, -te, adj. Care face g─âl─âgie (v. zgomotos); care produce dezordine (v. nesupus, revoltat). Se arat─â mult mai turbulent ╚Öi nedomolit, dezv─âluindu-╚Öi temperamentul pasionat. SADOVEANU, E. 200. ├Äl vedea utiliz├«nd cu ├«ndem├«nare toate apuc─âturile de ╚Öcolar lene╚Ö, chiulangiu, turbulent ╚Öi palavragiu. C. PETRESCU, C. V. 107. ╚Ü─âranii au devenit foarte turbulen╚Ťi ╚Öi ar╚Ť─âgo╚Öi. REBREANU, R. II 116. ÔŚŐ (Substantivat) Cei ci╚Ťiva turbulen╚Ťi ascult─â de sfaturile tovar─â╚Öilor lor. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 160, 12/5.
turbul├ęnt adj. m., pl. turbul├ęn╚Ťi; f. turbul├ęnt─â, pl. turbul├ęnte
turbul├ęnt adj. m., pl. turbul├ęn╚Ťi: f. sg. turbul├ęnt─â, pl. turbul├ęnte
TURBULÉNT adj. 1. (FIZ.) agitat. (Un fluid ~.) 2. v. zgomotos.
TURBUL├ëNT, -─é adj. 1. Care produce neor├ónduieli, dezordine; g─âl─âgios, zgomotos. 2. (Fiz.; despre fluide) Care prezint─â ├«n masa lui v├órtejuri, agita╚Ťie. [Cf. fr. turbulent, lat. turbulentus].
TURBUL├ëNT, -─é adj. 1. care produce neor├ónduieli, dezordine; g─âl─âgios, zgomotos. 2. (despre fluide) care prezint─â turbulen╚Ť─â (2). (< fr. turbulent, lat. turbulentus)
TURBUL├ëNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) Care, afl├óndu-se ├«ntr-o stare de excita╚Ťie sporit─â, a╚Ť├ó╚Ť─â pe cei din jur; care provoac─â dezordine. 2) fiz.(despre fluide) Care formeaz─â v├órtejuri. /<fr. turbulent, lat. turbulentus
turbulent a. care e pornit a face sgomot.
*turbul├ęnt, -─â adj. (lat. turbulentus). Pornit spre zgomot or─ş scandal: om turbulent, adunare turbulent─â.
TURBULENT adj. 1. (FIZ.) agitat. (Un fluid ~.) 2. g─âl─âgios, tumultuos, zgomotos. (O ceat─â ~; manifesta╚Ťie ~.)
curgere turbulent─â, (engl.= turbulent flow) mi╚Öcare haotic─â a parti-culelor de lichid ├«n int. unui curent care se deplaseaz─â, cu vitez─â mai mare de 1 cm /s, peste un strat neregulat; ├«n natur─â c.t. este frecvent─â ╚Öi caracterizeaz─â apele pu╚Ťin ad├ónci ╚Öi curen╚Ťii de turbiditate. V. ╚Öi curgere laminar─â.

Turbulent dex online | sinonim

Turbulent definitie

Intrare: turbulent
turbulent adjectiv