turbină de foraj definitie

13 definiții pentru turbină de foraj

TURBÍNĂ, turbine, s. f. Motor alcătuit dintr-un rotor (solidarizat cu un arbore) și dintr-un stator, care transformă energia potențială a unui fluid în energie mecanică de corp solid. – Din fr. turbine.
TURBÍNĂ, turbine, s. f. Motor alcătuit dintr-un rotor (solidarizat cu un arbore) și dintr-un stator, care transformă energia potențială a unui fluid în energie mecanică de corp solid. – Din fr. turbine.
TURBÍNĂ, turbine, s. f. Motor cu rotor, care folosește energia potențială a unui fluid pentru a obține energie cinetică, pe care o transformă în energie mecanică. Aceste ape năvălesc în turbina unei uzini electrice, care aprinde mii de lumini. BOGZA, C. O. 173. Sala turbinelor... este curată ca o farmacie. SAHIA, U.R.S.S. 82. Asemenea mori (morile cu turbine) se cred a fi o invențiune cu totul nouă. ODOBESCU, S. II 107.
turbínă s. f., g.-d. art. turbínei; pl. turbíne
turbínă s. f., g.-d. art. turbínei; pl. turbíne
TURBINĂ DE FORÁJ s. (IND.) turbobur, turbofor, turbotrepan.
TURBÍNĂ s.f. Motor cu rotor pus în mișcare de un lichid sau de un gaz, utilizat ca forță motoare. [< fr. turbine].
TURBÍNĂ s. f. mașină de forță dintr-un stator și un rotor constituit din unul sau mai multe discuri cu palete ori cupe, montate pe un arbore, care transformă energia potențială a unui fluid în energie mecanică, transmisă apoi arborelui rotorului. (< fr. turbine)
TURBÍNĂ ~e f. tehn. Motor cu rotor care transformă energia potențială a unui flux de apă sau a aburilor în energie mecanică. ~ hidraulică. [G.-D. turbinei] /<fr. turbine
turbină f. roată hidraulică ce se învârtește orizontal în apă împrejurul unei axe verticale.
*turbínă f., pl. e (fr. turbine [f., odinioară m.], d. lat. turbo, túrbinis, vîrtej). Roată idraulică cu osie verticală pe care o învîrtește apa izbind în scobiturile (cupele) obeziĭ eĭ (Inventată de Sir Charles Parsons, mort la 1831). – Turbinele dezvoltă mult maĭ multă forță de cît roatele idraulice ordinare. Ele se împart în turbine cu reacțiune și turbine cu impulsiune. Aceste felurĭ se subdivid amîndoŭă în radiale (centrifuge saŭ centripete), paralele și americane saŭ mixte. Sînt și turbine cu abur, întrebuințate la bastimentele de războĭ rapide și aiurea. În ele aburu nu lucrează pin presiune, ci pin rapiditate.
TURBINĂ DE FORAJ s. (IND.) turbobur, turbofor.
TURBINĂ/CU ARDERE INTERNĂ/CU GAZE, motor cu rotor pus în mișcare de gazele de ardere produse de aerul atmosferic, comprimat de compresor și introdus în camera de ardere, unde prin injectarea combustibilului, se aprinde cu ajutorul unor bujii. Sin. turbocompresor.

turbină de foraj dex