turație definitie

10 definiții pentru turație

TURÁȚIE, turații, s. f. Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație. ♦ Număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp. – Tur1 + suf. -ație (după rotație).
TURÁȚIE, turații, s. f. Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax; rotație. ♦ Număr de rotații efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp. – Tur1 + suf. -ație (după rotație).
TURÁȚIE, turații, s. f. Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax. ♦ Numărul de învîrtituri efectuate de un corp rotitor într-o unitate de timp. Viteza mașinii atinge pe minut 2200 turații. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 3/4. Rotativele scuipă munți de ziare, învîrtindu-se cu maximul de turații. BOGZA, A. Î. 251.
turáție (-ți-e) s. f., art. turáția (-ți-a), g.-d. art. turáției; pl. turáții, art. turáțiile (-ți-i-)
turáție s. f. (sil. -ți-e), art. turáția (sil. -ți-a), g.-d. art. turáției; pl. turáții, art. turáțiile (sil. -ți-i-)
TURÁȚIE s. rotație. (200 de ~ pe minut.)
TURÁȚIE s.f. 1. (Tehn.) Mișcare circulară a unei piese în jurul unui ax. 2. (Fiz.) Porțiune din mișcarea circulară continuă a unui corp; rotație unică, completă; tur (1). [Gen. -iei. / < tur].
TURÁȚIE s. f. 1. număr de rotații efectuate de un corp în mișcare circulară uniformă într-o unitate de timp. 2. rotație. (< tur + -ație)
TURÁȚIE ~i f. 1) Mișcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix; tur. 2) Numărul de mișcări de acest fel într-o unitate de timp. [G.-D. turației; Sil. -ți-e] /tur + suf. ~ație
TURAȚIE s. rotație. (200 de ~ pe minut.)

turație dex

Intrare: turație
turație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e