TUNER, tunere, s. n. Radioreceptor de calitate, fără amplificator de putere, proiectat pentru a fi înglobat într-un sistem audio de înaltă fidelitate. [Pr.: tiunăr] – Din engl. tuner.

TUNER, tunere, s. n. Radioreceptor de calitate, fără amplificator de putere, proiectat pentru a fi înglobat într-un sistem audio de înaltă fidelitate. [Pr.: tiúnăr] – Din engl. tuner.

túner s. n., pl. túnere

TÚNER [TIUNĂR] s. n. amplificator acordat pe înaltă frecvență într-un receptor radio sau de televiziune. (< engl. tuner)

tuner s. n. Radioreceptor fără amplificator de putere, înglobat într-un sistem ◊ „Primul sistem muzical complex (picup, tuner, casetofon, amplificator) – o veritabilă combină audio – a intrat în fabricație [...] la Iași.” R.l. 10 X 84 p. 5 [pron. tiúnăr] (din engl. tuner; cf. fr. tuner; PR 1960, FS 283, 306; DEX-S)