Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru tumefia

TUMEFI├ü, pers. 3 tumefiaz─â, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi) A-╚Öi m─âri volumul datorit─â unei tumefac╚Ťii; a se umfla. [Pr.: -fi-a] ÔÇô Din fr. tum├ęfier.
TUMEFI├ü, pers. 3 tumefiaz─â, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi) A-╚Öi m─âri volumul datorit─â unei tumefac╚Ťii; a se umfla. [Pr.: -fi-a] ÔÇô Din fr. tum├ęfier.
TUMEFI├ü, pers. 3 tumefiaz─â, vb. I. Refl. (Despre ╚Ťesuturi) A-╚Öi m─âri volumul datorit─â unei tumefac╚Ťii; a se umfla.
!tumefi├í (a se ~) (-fi-a) vb. refl., ind. prez. 3 se tumefi├íz─â; conj. prez. 3 s─â se tumefi├ęze (-fi-e-); ger. tumefi├şndu-se (-fi-in-)
tumefi├í vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. tumefi├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. tumefi├íz─â; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. tumefi├ęze (sil. -fi-e-); ger. tumefi├şnd (sil. -fi-ind)
TUMEFI├ü vb. (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Bra╚Ťul s-a ~.)
TUMEFI├ü vb. I. refl. (Despre ╚Ťesuturi) A-╚Öi m─âri volumul datorit─â unei tumefac╚Ťii; a se umfla. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iaz─â, ger. -iind. / < tum├ęfier, cf. lat. tumefacere ÔÇô a umfla].
TUMEFI├ü vb. refl. a prezenta o tumefac╚Ťie; a se umfla. (< fr. tum├ęfier)
A SE TUMEFI├ü pers. 3 se ~├íz─â intranz. rar (despre ╚Ťesuturi, organe) A-╚Öi m─âri volumul peste limitele normale (din cauza unor afec╚Ťiuni, traume, infec╚Ťii etc.); a se umfla; a se inflama. [Sil. -fi-a] /<fr. tum├ęfier
TUMEFIA vb. (MED.) a se inflama, a se obrinti, a se umfla, (reg.) a se boboti. (Bra╚Ťul s-a ~.)

Tumefia dex online | sinonim

Tumefia definitie

Intrare: tumefia
tumefia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -fi-a