TULNICĂREÁSĂ, tulnicărese, s. f. (Reg.) Femeie care cântă din tulnic. – De la tulnic.

TULNICĂREÁSĂ, tulnicărese, s. f. Femeie care cântă din tulnic. – De la tulnic.

tulnicăreásă s. f., g.-d. art. tulnicărései; pl. tulnicărése

tulnicăreásă s. f. Femeie care cântă din tulnic ◊ „Răsăritul soarelui îi va prinde pe oaspeții târgului pe muntele Găina, unde-i întâmpină cu cântec 16 tulnicărese.” R.l. 7 VII 77 p. 5 (din tulnic + -ar + -easă, formație, probabil, mai veche)