Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 936741:

TÚIEȘ, -Ă, tuieși, -e, adj. (Mold.) Neîntreg la minte, zăpăcit, năuc. Leneș... somnoros... tuieș... cînd îi poroncesc cîte ceva... se uită la mine cu ochii boldiți, ca o broască la soare. ALECSANDRI, T. 600. – Variantă: túiș, -ă (CONTEMPORANUL, VIII 8, ȘEZ. XII 58) adj.

Tuieș dex online | sinonim

Tuieș definitie