TUF, tufuri, s. n. Rocă sedimentară poroasă. ♦ Tuf vulcanic = rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf.

TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf.

TUF, tufuri, s. n. (Uneori determinat prin «vulcanic») Rocă formată prin consolidarea cenușei vulcanice și folosită ca piatră de construcție ornamentală. ◊ Tuf calcaros = rocă formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase.

tuf s. n., pl. túfuri

tuf s. n., pl. túfuri

TUF s. (GEOL.) cinerit. (~ul este o cenușă vulcanică consolidată.)

TUF s.n. (Geol.) Rocă calcaroasă sau vulcanică, poroasă, mai mult sau mai puțin cimentată. [Pl. -furi. / < fr. tuf, it. tufo].

TUF s. n. rocă poroasă, ușoară, formată prin cimentarea cenușilor vulcanice. (< fr. tuf)

TUF ~uri n. Rocă poroasă, provenită din erupțiile vulcanice, folosită ca material de construcție. ◊ ~ calcaros rocă sedimentară calcaroasă, ușoară și poroasă, provenită prin depunerea carbonatului de calciu din apele izvoarelor minerale. /<fr. tuf, germ. Tuff

tuf n. substanță calcară și poroasă depusă în straturi prin ape: tuful poros al catacombelor OD.

*tuf n., pl. urĭ (fr. tuf, d. it. tufo, care e lat. tofus). Min. Un fel de peatră spongĭoasă și sfărămicĭoasă provenită din depunerile din apele văroase. Tufurile vulcanice provin din cenușă și noroĭ de origine eruptivă. V. sigă.

TUF s. (GEOL.) cinerit. (~ este o cenușă vulcanică consolidată.)

tuf, (engl.= tuff) 1. t. calcaros → travertin; 2. t. pisolitic, rocă formată din sfere de nămol vulcanic consolidat sau din agregate concreționare de cenuși vulcanice umectate; 3. t. vulcanic, rocă piroclastică fină formată din elemente de natură vulcanică, cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Este o rocă ușoară, variat colorată, textură psamitică și aleuropelitică, cu grad de sortare bun. Se deosebesc: t. vitroclastice, formate preponderent din fragmente de sticlă vulcanică (obsidian, tachilit); t. cristalo-clastice, formate din mai mult de 50% cristale; t. litoclastice, formate din mai mult de 50% fragmente litice. După natura fragmentelor constituente se disting: t. riolitice, t. dacitice, t. andezitice, t. trahitice, t. bazaltice. Sunt frecvente în vecinătatea aparatelor vulcanice, intră în constituția asociațiilor vulcano-sedimentare sau formează intercalații în seriile sedimentare. În România, sunt foarte răspândite atât în unitățile de vorland, cât și în unitățile carpatice.