TUFĂRÍE, tufării, s. f. Tufiș; hățiș. – Tufă + suf. -ărie.

TUFĂRÍE, tufării, s. f. Tufiș; hățiș. – Tufă + suf. -ărie.

TUFĂRÍE, tufării, s. f. Desiș de tufe; hățiș, huceag. D-a lungul tufăriilor dese și verzi, printre plante bătrîne, printre sălcii tunse și scorboroase, Rîul Tîrgului își resfiră apele pe minunata sa albie. DELAVRANCEA, T. 115.

tufăríe s. f., art. tufăría, g.-d. art. tufăríei; pl. tufăríi, art. tufăríile

tufăríe s. f., art. tufăría, g.-d. art. tufăríei; pl. tufăríi, art. tufăríile

TUFĂRÍE s. v. crâng, desiș, hățiș, stufăriș, tufăriș, tufiș.

tufărie s. v. CRÎNG. DESIȘ. HĂȚIȘ. STUFĂRIȘ. TUFĂRIȘ. TUFIȘ.