tubulură definitie

10 definiții pentru tubulură

TUBULÚRĂ, tubuluri, s. f. Bucată scurtă de țeavă îmbinată etanș cu peretele unui recipient sau al unei conducte pentru a realiza un racord sau pentru a permite scurgerea fluidului din recipient sau din conductă. – Din fr. tubulure.
TUBULÚRĂ, tubuluri, s. f. Bucată scurtă de țeavă îmbinată etanș cu peretele unui recipient sau al unei conducte pentru a realiza un racord sau pentru a permite scurgerea fluidului din recipient sau din conductă. – Din fr. tubulure.
TUBULÚRĂ, tubuluri, s. f. Bucată scurtă de țeavă îmbinată etanș la un recipient sau la o conductă, pentru a realiza un racord sau pentru a permite scurgerea fluidului din recipient sau din conductă.
tubulúră s. f., g.-d. art. tubulúrii; pl. tubulúri
tubulúră s. f., g.-d. art. tubulúrii; pl. tubulúri
TUBULÚRĂ s. v. ștuț.
TUBULÚRĂ s.f. Bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. [< fr. tubulure].
TUBULÚRĂ s. f. 1. bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. 2. ansamblu de tuburi ale unei instalații. (< fr. tubulure)
TUBULURĂ ~e f. Țeavă scurtă care face racordul dintre două conducte. /<fr. tubulure
TUBULU s. (TEHN.) ștuț.

tubulură dex

Intrare: tubulură
tubulură substantiv feminin