TUBERCULIZÁ, tuberculizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de tuberculoză. – Din fr. tuberculiser.

TUBERCULIZÁ, tuberculizez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) îmbolnăvi de tuberculoză. – Din fr. tuberculiser.

TUBERCULIZÁ, tuberculizez, vb. I. Refl. A se îmbolnăvi de tuberculoză. ◊ Tranz. (Rar) Dar plămînii pe care i-a tuberculizat acidul nu sînt înscriși în registru. BOGZA, A. Î. 110.

tuberculizá (a ~) vb., ind. prez. 3 tuberculizeáză

tuberculizá vb., ind. prez. 1 sg. tuberculizéz, 3 sg. și pl. tuberculizeáză

tuberculizáre s. f., g.-d. art. Tuberculizării

TUBERCULIZÁ vb. (MED.) (pop.) a (se) ataca, a (se) oftica.

TUBERCULIZÁRE s. (MED.) (pop.) ofticare.

TUBERCULIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) îmbolnăvi de tuberculoză, a (se) oftica. [< fr. tuberculiser].

TUBERCULIZÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) tuberculiza. 2. Formare de tuberculi (1). [< tuberculiza].

TUBERCULIZÁ vb. I. tr. a produce tuberculi1 (1). II. tr., refl. a (se) îmbolnăvi de tuberculoză. (< fr. tuberculiser)

A TUBERCULIZÁ ~éz tranz. A face să se tuberculizeze; a umple de tuberculoză. /<fr. tuberculiser

A SE TUBERCULIZÁ mă ~éz intranz. rar A contracta tuberculoză; a deveni tuberculos. /<fr. tuberculiser

TUBERCULIZA vb. (MED.) (pop.) a (se) ataca, a (se) oftica.

TUBERCULIZARE s. (MED.) (pop.) ofticare.