Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru tuba

TUB├ü, tubez, vb. I. Tranz. A consolida pere╚Ťii unei guri de sond─â prin introducerea unei coloane de tuburi ├«n interiorul ei. ÔÇô Din fr. tuber.
T├ÜB─é, tube, s. f. Instrument muzical de suflat din alam─â, cu registru grav, format dintr-un pavilion larg, un tub r─âsucit ╚Öi un mecanism de pistoane. ÔÇô Din fr., lat. tuba.
TUB├ü, tubez, vb. I. Tranz. A consolida pere╚Ťii unei guri de sond─â prin introducerea unei coloane de tuburi ├«n interiorul ei. ÔÇô Din fr. tuber.
T├ÜB─é, tube, s. f. Instrument muzical de suflat din alam─â, cu registru grav, format dintr-un pavilion larg, un tub r─âsucit ╚Öi un mecanism de pistoane. ÔÇô Din fr., lat. tuba.
TÚBĂ, tube, s. f. Instrument muzical de suflat cu registru grav, construit din alamă. Cornuri, buciume și tube sună falnice fanfare. ALECSANDRI, P. III 94.
t├║b─â s. f., g.-d. art. t├║bei; pl. t├║be
tub├í vb., ind. prez. 1 sg. tub├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. tube├íz─â
t├║b─â s. f., g.-d. art. t├║bei; pl. t├║be
T├ÜB─é s.f. 1. Instrument muzical de suflat, din alam─â, av├ónd tonul cel mai grav, folosit mai ales ├«n fanfare. 2. (Anat.) Forma╚Ťiune canalicular─â. [< it., fr. tuba].
TUB├ü vb. tr. (tehn.) a c─âptu╚Öi pere╚Ťii unei guri de sond─â cu tuburi de o╚Ťel. (< fr. tuber)
T├ÜB─é s. f. 1. instrument muzical de suflat din alam─â, cu registrul cel mai grav din orchestra simfonic─â, const├ónd dintr-un tub conic r─âsucit, terminat cu un pavilion foarte larg ╚Öi prev─âzut cu un mecanism de ventile sau pistoane. 2. (anat.) forma╚Ťiune canalicular─â. (< fr., it., lat. tuba)
A TUB├ü ~├ęz tranz. (g─âuri de sond─â) A consolida prin introducerea unei coloane de tuburi metalice (montate unul ├«n continuarea altuia). /<fr., it., lat. tuba
TÚBĂ ~e f. Instrument muzical de suflat cu clape, constând dintr-un tub de alamă, răsucit de mai multe ori, terminat la un capăt cu un pavilion larg, care emite sunetele cele mai grave. /<fr., lat. tuba
tub├í vb. I (tehn.) A pune tuburi de o╚Ťel ÔŚŐ ÔÇ×Se merge deasupra z─âc─âm├óntului [...] se sap─â pu╚Ťul, se tubeaz─â cu o╚Ťel, dup─â care se d─â ├«n exploatare [...]ÔÇŁ R.l. 29 I 85 p. 5 (din fr. tuber; DEX-S)
tuba (cuv. lat. ÔÇ×trompet─âÔÇŁ) v. repercussa; psalmodie.
tub─â (< lat. tuba ÔÇ×trompet─â, goarn─âÔÇŁ), instrument de suflat din alam─â cu registrul (I) cel mai grav. Este format─â din mu╚Ötiuc*, un tub conic r─âsucit, care se termin─â cu un pavilion* foarte mare. Mu╚Ötiucul este de m─ârime medie, ├«ntre cel al cornului* ╚Öi cel al trombonului*. Are patru ventile* care coboar─â sunetele naturale* cu un semiton*, un ton*, un ton ╚Öi jum─âtate, dou─â tonuri ╚Öi jum─âtate (cvartventil); uneori se folose╚Öte ╚Öi un al cincilea ventil. ├Äntinderea t. este de la Do la fa1. Se noteaz─â ├«n cheia* fa, cu acciden╚Ťii* la armur─â. Are o sonoritate puternic─â, ├«n orch. simf. folosindu-se doar 1 (2) t., cu rol de bas (III, 1) ├«n compartimentul instr. de alam─â. ├Än partitur─â* apare pe acela╚Öi portativ* cu trb. 3. Din familia t. fac parte t. ├«n Do, t. ├«n si bemol, t. ├«n la ╚Öi t. ├«n fa. T. contrabas ├«n do ╚Öi si bemol, este de obicei folosit─â ├«n orch. T. dubl─â este dotat─â cu un ventil special cu ajutorul c─âruia este acordat─â instantaneu din fa ├«n si bemol (cu o cvint─â* mai jos). Mecanismul este format din patru ventile cu supape rotative. Este tipul cel mai convenabil at├ót din punct de vedere tehnic c├ót ╚Öi al posibilit─â╚Ťilor sonore. Termenul generic de tuba (lat.) desemna ├«n vechime, la romani ╚Öi mai t├órziu, trompeta*, av├ónd rolul de semnal al b─ât─âliilor, par─âzilor, serb─ârilor etc. ├Än accep╚Ťiunea actual─â, t. apare ├«n sec. 19, c├ónd, dup─â apari╚Ťia ventilelor aplicate la tr. ╚Öi apoi la trb. s-a construit un trb. bas care a fost denumit ÔÇ×tubaÔÇŁ. Prima t. propriu-zis─â a fost construit─â ├«n Germania (1835) de c─âtre Moritz, dup─â indica╚Ťiile lui Wieprecht. A fost adoptat─â imediat de c─âtre fanfar─â (6), iar mai t├órziu a intrat ├«n componen╚Ťa orch. simf. Primul care i-a ├«ncredin╚Ťat o fraz─â cantabil─â a fost G. Mahler (Simfonia I, part. a III-a). Este folosit─â apoi cu rol solistic de I. Stravinski (Petru╚Öka), R. Strauss (Don Quijote), G. Gershwin (Un american la Paris), Ion Dumitrescu (Suita a-III-a) ╚Ö.a. V. fligorn (2); helicon; susafon. T. wagneriene, instrumente de suflat de alam─â, intermediare ├«ntre corn* ╚Öi fligorn (1-2), destinate de c─âtre Wagner partiturii Tetralogiei (├«n germ. se mai numesc Ringtuben). Au mu╚Ötiuc de corn, dar tehnica difer─â oarecum de a acestui instr., clapele ventilelor fiind m├ónuite cu degetele m├óinii st├óngi ╚Öi nu cu cele ale m├óinii drepte ca la celelalte t. ├Än orch., execu╚Ťia la t. wagneriene este ├«ncredin╚Ťat─â corni╚Ötilor. A fost construit─â ├«n dou─â tipuri: tenor (├«n si bemol ╚Öi ├«n mi bemol) ╚Öi bas (├«n fa). ├Än afar─â de Wagner, au fost utilizate de c─âtre Bruckner, R. Strauss ╚Öi Jan├ícek.

Tuba dex online | sinonim

Tuba definitie

Intrare: tub─â
tub─â substantiv feminin
Intrare: tuba
tuba verb grupa I conjugarea a II-a