Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 936339:

TRÎNTITÚRĂ, trîntituri s. f. Trîntă, trînteală. Săbărel cu cotituri, Mult e bun de trîntituri. TEODORESCU, P. P. 305.

Trântitură dex online | sinonim

Trântitură definitie