Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
6 definiții pentru truvabil
TRUVÁBIL, -Ă, truvabili, -e, adj. (Livr.) De găsit, care poate fi găsit. – Din fr. trouvable.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TRUVÁBIL, -Ă, truvabili, -e, adj. (Franțuzism) De găsit, care poate fi găsit. – Din fr. trouvable.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
truvábil (livr.) adj. m., pl. truvábili; f. truvábilă, pl. truvábile
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
truvábil adj. m., pl. truvábili; f. sg. truvábilă, pl. truvábile
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TRUVÁBIL, -Ă adj. (Franțuzism) Care poate fi găsit, de găsit. [< fr. trouvable].
TRUVÁBIL, -Ă adj. care poate fi găsit, de găsit. (< fr. trouvable)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
Truvabil dex online | sinonim
Truvabil definitie
Intrare: truvabil
truvabil adjectiv
