Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru trusou

TRUSÓU, trusouri, s. n. Lenjerie de corp, de pat etc. confecționată pentru o fată (în vederea căsătoriei); rufăria unui nou-născut. – Din fr. trousseau.
TRUSÓU, trusouri, s. n. Rufărie de corp, de pat, de masă etc. confecționată pentru o fată (în vederea căsătoriei); rufăria unui nou-născut. – Din fr. trousseau.
TRUSÓU, trusouri, s. n. Totalitatea obiectelor de rufărie și de îmbrăcăminte confecționate pentru o fată care se căsătorește. Pe lîngă trusoul de nuntă aveau și o mașină de cusut. PAS, Z. I 241.
trusóu s. n., art. trusóul; pl. trusóuri
trusóu s. n., art. trusóul; pl. trusóuri
TRUSÓU s.n. Lenjerie de corp și de pat (făcută mai ales pentru o fată care se mărită); rufăria unui nou-născut. [< fr. trousseau].
TRUSÓU s. n. lenjerie de corp și de pat (pentru o fată de măritat) ◊ rufăria unui nou-născut. (< fr. trousseau)
TRUSÓU ~ri n. 1) Lenjerie pregătită pentru măritișul unei fete. 2) Totalitate a rufelor necesare unui nou-născut. /<fr. trousseau
trusou n. hainele și rufele ce se dau unei fete la măritiș (= fr. trousseau).
*trusóŭ n., pl. urĭ (fr. trousseau). Haĭnele, rufele și lucrurile de gospodărie (farfuriĭ, oale) care se daŭ uneĭ fete la măritat saŭ unuĭ elev pus în internat.

trusou definitie

trusou dex

Intrare: trusou
trusou substantiv neutru