trusă definitie

10 definiții pentru trusă

TRÚSĂ, truse, s. f. Geantă sau cutie specială în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate, folosite în exercitarea unei profesii sau pentru toaletă; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această geantă sau cutie. – Din fr. trousse.
TRÚSĂ, truse, s. f. Geantă sau cutie specială în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate, folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă; totalitatea instrumentelor sau obiectelor din această geantă sau cutie. – Din fr. trousse.
TRÚSĂ, truse, s. f. Geantă, cutie sau valiză specială, în care se țin instrumente sau obiecte de primă necesitate, folosite în exercitarea unei profesiuni sau pentru toaletă; totalitatea unor asemenea instrumente sau obiecte. Lingurițe de aur și linguri, Diamante și broșe-ntr-o trusă. V. ROM. iulie 1953, 64. Soldatul uitase să strămute dintr-o tunică într-alta toate instrumentele nichelate care alcătuiau trusa de concentrare a domnului comandant. C. PETRESCU, Î. I 3. Își așezase trusa de voiaj pe mescioara de la fereastra compartimentului. REBREANU, R. I 13.
trúsă s. f., g.-d. art. trúsei; pl. trúse
trúsă s. f., g.-d. art. trúsei; pl. trúse
TRÚSĂ s.f. Geantă, cutie în care se țin instrumente sau obiecte de strictă necesitate (folosite în exercitarea unei profesiuni, pentru toaletă etc.); (p. ext.) totalitatea unor asemenea ustensile. [< fr. trousse].
TRÚSĂ s. f. geantă, cutie în care se țin instrumentele sau obiectele de strictă necesitate (în exercitatea unei profesiuni, pentru toaletă etc.); totalitatea acestor ustensile. (< fr. trousse)
trúsă (-se), s. f. – Geantă, cutie specială în care se țin instrumente, obiecte de toaletă etc. etc.; instrumentar, scule. Fr. trousse. – Der. trusou, s. n., din fr. trousseau.
TRÚSĂ ~e f. 1) Cutie sau geantă în care se țin diferite obiecte pentru executarea anumitelor operații. ~ de manichiură. 2) Ansamblu de obiecte dintr-o astfel de cutie sau geantă. /<fr. trousse
*trúsă f., pl. e (fr. trousse). Geantă saŭ cutie care conține maĭ multe instrumente necesare unuĭ medic, inginer, meseriaș orĭ călător: o trusă de chirurgie, de călătorie.

trusă dex

Intrare: trusă
trusă substantiv feminin