truism definitie

11 definiții pentru truism

TRUÍSM, truisme, s. n. Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
TRUÍSM, truisme, s. n. (Livr.) Adevăr evident, banal; loc comun. – Din fr. truisme.
truísm s. n., pl. truísme
truísm s. n., pl. truísme
TRUÍSM s. v. banalitate, loc comun, platitudine, prozaism.
TRUÍSM s.n. (Liv.) Adevăr banal, evident, care nu merită enunțat; banalitate. [Pron. tru-ism. / < fr. truisme, cf. engl. truism < true – adevărat].
TRUÍSM s. n. adevăr banal, evident, loc comun. (< fr. truisme)
TRUÍSM ~e n. livr. Adevăr banal; banalitate. /<fr. truisme
truism n. adevăr banal.
*truízm n., pl. e (fr. truisme, d. engl. truism, d. true, adevărat). Adevăr banal care nu merită să maĭ fie spus, loc comun. V. axiomă.
truism s. v. BANALITATE. LOC COMUN. PLATITUDINE. PROZAISM.

truism dex

Intrare: truism
truism substantiv neutru