tropotit definitie

2 intrări

18 definiții pentru tropotit

TROPOTÁ vb. I v. tropoti.
TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A tropăi. [Var.: tropotá vb. I] – Din tropot.
TROPOTÍT, tropotituri, s. n. (Pop.) Tropot. – V. tropoti.
TROPOTÁ vb. I v. tropoti.
TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A tropăi. [Var.: tropotá vb. I] – Din tropot.
TROPOTÍT, tropotituri, s. n. (Pop.) Tropot. – V. tropoti.
TROPOTÁ vb. I v. tropoti.
TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. A tropăi. Cizmele flăcăilor tropoteau greu pe ulița zbicită. REBREANU. R. I 125. De dorul cui și de-al cui drag Să-mi plîngă sufletul pribag, Întreaga noapte nedormind, Ca s-aud roibii tropotind. COȘBUC. P. I 147. Se scutură de praf și-și potrivi hainele pe trup, ba tropoti chiar cu picioarele ca să-și curățe încălțămintea. SLAVICI, O. I 265. Craiul-noul răsărind, Văzu o fiară neagră pe cîmpuri tropotind. ALECSANDRI, P. III 373. – Prez. ind. și: trópot (ODOBESCU, S. III 251). – Variante: trăpotí (ȘEZ. III 55) vb. IV, tropotá, trópot (SADOVEANU; O. VII 34, BOLINTINEANU, O. 74, ODOBESCU, S. III 251), vb. I.
TROPOTÍT, tropotituri, s. n. Tropot. Auzi! ca valuri după val Năvalnic tropotit de cal? COȘBUC, P. I. 284.
tropotí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tropotésc, imperf. 3 sg. tropoteá; conj. prez. 3 să tropoteáscă
tropotít (pop.) s. n., pl. tropotíturi
tropotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tropotésc, imperf. 3 sg. tropoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. tropoteáscă
tropotít s. n., pl. tropotíturi
TROPOTÍ vb. v. tropăi.
2) trópot orĭ -tésc (Trans și la Dos.) saŭ a (Munt.) v. intr. (bg. tropam, tropolĭy, tropotĭy, sîrb. štropotati, rus. trópatĭ, vgerm. troppon, fr. trotter. V. stropolesc). Aplaud din palme, plesez (Dos.). Tropăĭ, bat din picioare, fug: calu tropotă (Bol.).
tropoti vb. v. TROPĂI.
tropotí, tropotesc, vb. intranz. – A juca, a dansa; a lovi pământul cu picioarele în timpul dansului: „Și mândrele tropotind” (Papahagi, 1925: 74). – Din tropot (< srb. tropot) (DEX, MDA).
tropotí, tropotesc, vb. intranz. – A juca, a dansa; a lovi pământul cu picioarele în timpul dansului: „Și mândrele tropotind” (Papahagi 1925: 74). – Din trop (formă onomatopeică) + -oti.

tropotit dex

Intrare: tropoti
tropoti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
tropota verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: tropotit
tropotit substantiv neutru