TROPOTÁ vb. I v. tropoti.

TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A tropăi. [Var.: tropotá vb. I] – Din tropot.

TROPOTÁ vb. I v. tropoti.

TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) A tropăi. [Var.: tropotá vb. I] – Din tropot.

TROPOTÁ vb. I v. tropoti.

TROPOTÍ, tropotesc, vb. IV. Intranz. A tropăi. Cizmele flăcăilor tropoteau greu pe ulița zbicită. REBREANU. R. I 125. De dorul cui și de-al cui drag Să-mi plîngă sufletul pribag, Întreaga noapte nedormind, Ca s-aud roibii tropotind. COȘBUC. P. I 147. Se scutură de praf și-și potrivi hainele pe trup, ba tropoti chiar cu picioarele ca să-și curățe încălțămintea. SLAVICI, O. I 265. Craiul-noul răsărind, Văzu o fiară neagră pe cîmpuri tropotind. ALECSANDRI, P. III 373. – Prez. ind. și: trópot (ODOBESCU, S. III 251). – Variante: trăpotí (ȘEZ. III 55) vb. IV, tropotá, trópot (SADOVEANU; O. VII 34, BOLINTINEANU, O. 74, ODOBESCU, S. III 251), vb. I.

tropotí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tropotésc, imperf. 3 sg. tropoteá; conj. prez. 3 să tropoteáscă

tropotí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tropotésc, imperf. 3 sg. tropoteá; conj. prez. 3 sg. și pl. tropoteáscă

TROPOTÍ vb. v. tropăi.

2) trópot orĭ -tésc (Trans și la Dos.) saŭ a -á (Munt.) v. intr. (bg. tropam, tropolĭy, tropotĭy, sîrb. štropotati, rus. trópatĭ, vgerm. troppon, fr. trotter. V. stropolesc). Aplaud din palme, plesez (Dos.). Tropăĭ, bat din picioare, fug: calu tropotă (Bol.).

tropoti vb. v. TROPĂI.

tropota femeilor v. roata femeilor.

tropotí, tropotesc, vb. intranz. – A juca, a dansa; a lovi pământul cu picioarele în timpul dansului: „Și mândrele tropotind” (Papahagi, 1925: 74). – Din tropot (< srb. tropot) (DEX, MDA).

tropotí, tropotesc, vb. intranz. – A juca, a dansa; a lovi pământul cu picioarele în timpul dansului: „Și mândrele tropotind” (Papahagi 1925: 74). – Din trop (formă onomatopeică) + -oti.