10 definiții pentru troncon
TRONCÓN, tronconuri,
s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din
tronconic (derivat regresiv).
TRONCÓN, tronconuri,
s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din
tronconic (derivat regresiv).
TRONCÓN, tronconuri,
s. n. Parte a unui con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza; trunchi de con. Uriașele tronconuri din zare merită o călătorie pînă acolo. BOGZA, C. O. 160.
troncón (rar)
s. n.,
pl. troncónuri
troncón s. n., pl. troncónuri TRONCÓN s. v. trunchi de con. TRONCÓN s.n. Trunchi de con. [Cf. fr. tronc de cône].
TRONCÓN s. n. trunchi de con. (< tronconic)
TRONCÓN ~uri n. geom. Porțiune dintr-un con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza; trunchi de con. /Din tronconic troncon s. v. TRUNCHI DE CON. Troncon dex online | sinonim
Troncon definitie
Intrare: troncon
troncon substantiv neutru