Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru tromb─â

TR├ôMB─é, trombe, s. f. 1. Coloan─â ├«nalt─â de ap─â de form─â conic─â, ridicat─â de v├órtejurile de v├ónt, care o fac s─â se ├«nv├órteasc─â cu mare iu╚Ťeal─â ├«n jurul ei ├«ns─â╚Öi. ÔÖŽ V├ónt ├«n form─â de v├órtej cu ax─â vertical─â sau pu╚Ťin ├«nclinat─â ╚Öi cu o mare vitez─â; p. ext. coloan─â de fum, de praf etc. ridicat─â de un v├ónt puternic; v├órtej. 2. Tub prin care se face ventila╚Ťia ├«n ├«nc─âperile de jos ale unui vapor. ÔÇô Din fr. trombe.
TR├ôMB─é, trombe, s. f. 1. Coloan─â ├«nalt─â de ap─â de form─â conic─â, ridicat─â de v├órtejurile de v├ónt, care o fac s─â se ├«nv├órteasc─â cu mare iu╚Ťeal─â ├«n jurul ei ├«ns─â╚Öi. ÔÖŽ V├ónt ├«n form─â de v├órtej cu ax─â vertical─â sau pu╚Ťin ├«nclinat─â ╚Öi cu o mare vitez─â; p. ext. coloan─â de fum, de praf etc. ridicat─â de un v├ónt puternic; v├órtej. 2. Tub prin care se face ventila╚Ťia ├«n ├«nc─âperile de jos ale unui vapor. ÔÇô Din fr. trombe.
TR├ôMB─é, trombe, s. f. 1. Coloan─â de ap─â de form─â conic─â, care se ├«nv├«rte╚Öte cu mare iu╚Ťeal─â ├«n jurul ei ├«ns─â╚Öi, fiind ridicat─â de v├«rtejurile de v├«nt. Corveta era s─â fie sorbit─â de-o tromb─â marin─â. BART, E. 275. Alexandru a ame╚Ťit o lume ca trombele ╚Öi ciclonii c─âl─âtori. CARAGIALE, N. F. 82. ÔÖŽ V├«nt ├«n form─â de v├«rtej, cu ax─â vertical─â sau pu╚Ťin ├«nclinat─â ╚Öi cu o vitez─â de patru p├«n─â la cincizeci de metri pe secund─â. ÔÖŽ Coloan─â de fum, de praf etc. ridicat─â de un v├«nt puternic; v├«rtej. Am fi ispiti╚Ťi s─â compar─âm... ├«naintarea chirovnicilor prin tromba de fum ╚Öi de noroi a erup╚Ťiei... cu un episod de asalt. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 4/4. 2. Tub prin care se face ventila╚Ťia ├«n ├«nc─âperile de jos ale unui vapor. Cr├«mpeie de c├«ntece, strig─âte, glume ╚Öi ├«njur─âturi se ridicau de jos, din fundul vasului, pe tromba de ventila╚Ťie, p├«n─â sus pe punte. BART, S. M. 96. ÔÇô Variant─â: tr├│mp─â (VLAHU╚Ü─é, O. A. III 138) s. f.
TRÓMPĂ1 s. f. v. trombă.
trómbă (vârtej, coloană de apă) s. f., g.-d. art. trómbei; pl. trómbe
tr├│mb─â s. f., g.-d. art. tr├│mbei; pl. tr├│mbe
TRÓMBĂ s. 1. v. vârtej. 2. vârtej, (pop.) vântoasă. (O ~ de praf.)
TR├ôMB─é1 s.f. 1. Coloan─â de ap─â ridicat─â ├«n form─â de con de v├órtejurile de v├ónt, care o fac s─â se ├«nv├órteasc─â cu o mare iu╚Ťeal─â. ÔÖŽ Coloan─â de fum, de praf ridicat─â de un v├ónt puternic; v├órtej. 2. Tub prin care se face ventila╚Ťia ├«n ├«nc─âperile de jos ale unui vapor. [< fr. trombe].
TRÓMBĂ2 s.f. Instrument muzical de suflat, din alamă, cu tub circular; trompetă. [< it. tromba(clarino)].
TR├ôMB─é s. f. 1. coloan─â de ap─â ridicat─â ├«n form─â de con de v├órtejurile de v├ónt, care o fac s─â se ├«nv├órteasc─â cu o mare iu╚Ťeal─â. ÔÖŽ ├«n ~ = vertiginos, rapid. ÔŚŐ coloan─â de fum, de praf, ridicat─â de un v├ónt puternic; v├órtej. 2. (mar.) tub metalic vertical, curbat la partea superioar─â, prin care se face aerisirea ├«nc─âperilor de sub punte. (< fr. trombe, it. tromba)
tr├│mb─â (-be), s. f. ÔÇô 1. Trompet─â. ÔÇô 2. V├«rtej, tub de ventila╚Ťie a vapoarelor. Ngr. ¤ä¤ü¤î╬╝¤Ç╬▒. Eset dubletul lui tromp─â, s. f. (canal interior; trompet─â; Arg., nas), din fr. trompe; der. trompet─â (mr. trumbet─â), s. f., din fr. trompette (mr. din it. trombetta ÔÇ║ ngr. ¤ä¤ü╬┐¤ů╬╝¤Ç╬ş¤ä╬▒); trompet (var. trompeta╚Ö), s. m. (trompetist).
TR├ôMB─é ~e f. 1) V├órtej puternic av├ónd ├«n─âl╚Ťimea de c├óteva zeci de metri. 2) Coloan─â (de fum, z─âpad─â, ap─â etc.) ridicat─â ├«n sus ╚Öi r─âsucit─â de un v├ónt puternic; tr├ómb─â. 3) mar. Tub prin care se aerisesc ├«nc─âperile de jos ale unui vapor. /<fr. trombe, it. tromba
trombă f. massă de aburi în formă de cilindru sau de con răsturnat, mișcat în vârtej de vânt și care poate dărâma case, desrădăcina arbori, etc.
tromb─â f. 1. tromp─â: tromba cu glasul ei lugubru EM.; 2. proboscid─â: elefan╚Ťi cu lungi trombe ├«narma╚Ťi GR. AL.
*tr├│mb─â f., pl. e (fr. trombe, it. tromba, d. vgerm. trumba, trumpa. V. tromp─â, tr├«mb─â, tulumb─â). Sorb de ap─â, colosal─â coloan─â de ap─â care se ├«nv├«rte╚Öte ╚Öi se r├«dic─â p├«n─â la nor─ş pe mare ├«n timpu furtunilor. Trompet─â (Rar). Tromp─â (de elefant, de insect). V. hurtum ╚Öi hobot).
TROMBĂ s. 1. vîrtej, (rar) sul. (O ~ de vînt.) 2. vîrtej, (pop.) vîntoasă. (O ~ de praf.)
tr├│mb─â s. f. ├«n loc. adv. ├«n tromb─â (fran╚Ťuzism) Vertiginos, rapid ÔŚŐ ÔÇ×Degeaba, nic─âieri nici un taxi [...] ├Än sf├ór╚Öit, unul a binevoit s─â ne ia str─âb─ât├ónd ├«n tromb─â Parisul [...]ÔÇŁ R.lit. 27 XII 84 p. 20. ÔŚŐ ÔÇ×Ma╚Öina demareaz─â ├«n tromb─â, face la st├ónga [...]ÔÇŁ R.l. 1 VII 93 p. 11; v. ╚Öi R.lit. 18 X 84 p. 16, Lit. 21/93 p. 2, Ev.z. 1 XI 93 p. 4 (din fr. [entrer en] trombe)

Tromb─â dex online | sinonim

Tromb─â definitie

Intrare: tromb─â
tromp─â substantiv feminin
tromb─â substantiv feminin