TROHOÍDĂ, trohoide, s. f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. – Din fr. trochoïde.

TROHOÍDĂ, trohoide, s. f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. – Din fr. trochoïde.

trohoídă s. f., g.-d. art. trohoídei; pl. trohoíde

trohoídă s. f., g.-d. art. trohoídei; pl. trohoíde

TROHOÍDĂ s.f. Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană. [Pron. -ho-i-. / < fr. trochoïde].

TROHOÍD, -Ă I. adj. (despre articulații) în care suprafețele articulare sunt fragmente cilindrice, unul convex și altul concav. II. s. f. cicloidă. (< fr. trochoïde)

TROHO- (TROCHO-, TROCO-) „roată, coroană; rotund, ciclic”. ◊ gr. trokhos „cerc, roată” > fr. trocho-, germ. id., engl. id., it. troco- > rom. troho-, trocho- și troco-. □ ~cardie (v. -cardie), s. f., deplasare a inimii prin rotație în jurul axului său lung; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe rotate; ~cefalie (v. -cefalie), s. f., malformație craniană caracterizată prin forma rotunjită a capului; ~idă (trochoidă) (v. -id), s. f., curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o suprafață plană.