Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 550363:

troheu (< gr. τροχαῖος, din τρόχος, „roată, alegare”). În prozodia antică picior (1) metric alcătuit dintr-o silabă lungă și una scurtă: -U. Sin.: choreu.

Troheu dex online | sinonim

Troheu definitie