troficitate definitie

7 definiții pentru troficitate

TROFICITÁTE s. f. Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. – Trofic + suf. -itate.
TROFICITÁTE s. f. Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. – Trofic + suf. -itate.
troficitáte s. f., g.-d. art. troficitắții
troficitáte s. f., g.-d. art. troficității
TROFICITÁTE s.f. (Biol.) Ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. [Cf. fr. trophicité].
TROFICITÁTE s. f. 1. ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. 2. însușire a unui sol de a fi nutritiv pentru plante. (< fr. trophicité)
TROFICITÁTE f. 1) Proprietate de a-și menține structura normală prin nutriție. 2) Stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. /trofic + suf. ~itate

troficitate dex

Intrare: troficitate
troficitate substantiv feminin