trisecțiune definitie

10 definiții pentru trisecțiune

TRISÉCȚIE s. f. v. trisecțiune.
TRISECȚIÚNE, trisecțiuni, s. f. Diviziune în trei părți egale. [Pr.: -ți-u-. – Var.: trisecție s. f.] – Din fr. trisection.
TRISÉCȚIE s. f. v. trisecțiune.
TRISECȚIÚNE, trisecțiuni, s. f. Împărțire în trei părți egale. [Pr.: -ți-u-. – Var.: trisécție s. f.] – Din fr. trisection.
trisecțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. trisecțiúnii; pl. trisecțiúni
trisécție s. f., pl. trisécții
trisecțiúne s. f. (si1. -ți-u-), g.-d. art. trisecțiúnii; pl. trisecțiúni
TRISÉCȚIE s.f. v. trisecțiune.
TRISECȚIÚNE s.f. Împărțire în trei părți egale. ♦ Trisecțiunea unghiului = problemă celebră, pusă în antichitate, privind împărțirea unui unghi cu rigla și compasul în trei părți egale. [Pron. -ți-u-, var. trisecție s.f. / < fr. trisection].
TRISECȚIÚNE s. f. împărțire în trei părți egale. ♦ ă unghiului = problemă, pusă în antichitate, privind împărțirea unui unghi cu rigla și compasul în trei părți egale. (< fr. trisection)

trisecțiune dex

Intrare: trisecțiune
trisecțiune substantiv feminin
  • silabisire: -ți-u-
trisecție substantiv feminin