Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru trirem─â

TRIR├ëM─é, trireme, s. f. (├«n Antichitate) Ambarca╚Ťiune cu trei p├ónze ╚Öi trei r├ónduri de rame dispuse pe trei nivele suprapuse; trier─â. ÔÇô Din fr. trir├Ęme, lat. triremis.
TRIR├ëM─é, trireme, s. f. (├Än antichitate) Corabie sau nav─â de r─âzboi cu trei r├ónduri de v├ósle dispuse la trei niveluri diferite; trier─â. ÔÇô Din fr. trir├Ęme, lat. triremis.
TRIRÉMĂ, trireme, s. f. (În antichitate) Vas, navă, corabie cu trei rînduri de vîsle. (Fig.) Valul lui Traian... se-întinde ca o brazdă ce pe urma-i colosală A săpat, în primul secul, o triremă ideală. ALECSANDRI, P. III 92.
trir├ęm─â s. f., g.-d. art. trir├ęmei; pl. trir├ęme
trir├ęm─â s. f., g.-d. art. trir├ęmei; pl. trir├ęme
TRIRÉMĂ s. (MAR.) (rar) trieră.
TRIR├ëM─é s.f. (Ant.) Galer─â cu trei r├ónduri de lope╚Ťi; trier─â. [Cf. lat. triremis, fr. trir├Ęme].
TRIR├ëM─é s. f. nav─â de r─âzboi la romani, cartaginezi etc., rapid─â ╚Öi u╚Öoar─â, cu trei r├ónduri de rame pe o singur─â parte, dispuse ├«n grupuri de c├óte trei. (< fr. trir├Ęme, lat. triremis)
TRIRÉMĂ ~e f. (în antichitatea greacă) Corabie de război, prevăzută cu trei rânduri de vâsle suprapuse; trieră. /<fr. trireme
trirem─â f. galer─â antic─â cu trei r├ónduri de lope╚Ťi.
*trir├ęm─â f., pl. e (lat. trir├ęmis, d. tres, tre─ş, ╚Öi remus, ram─â, v├«sl─â. V. birem─â). Corabie antic─â cu do┼ş─â r├«ndur─ş de rame de fiecare parte.
TRIREM─é s. (MAR.) (rar) trier─â.

Trirem─â dex online | sinonim

Trirem─â definitie

Intrare: trirem─â
trirem─â substantiv feminin