tripudiá vb. (sil. -di-a-), ind. prez. 1 sg. tripudiéz, 3 sg. și pl. tripudiáză

TRIPUDIÁ vb. I. intr. (Liv.) A exulta de bucurie; a sări, a tresălta de bucurie. [Pron. -di-a, p.i. 3,6 -iază. / < it., lat. tripudiare < tripudium].

TRIPUDIÁ vb. intr. a exulta, a tresălta de bucurie. (< lat. tripudiare)