Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru tripletă

TRIPLÉTĂ, triplete, s. f. 1. Bicicletă cu trei locuri. 2. Grup de trei jucători care fac parte din înaintarea (sau apărarea) unei echipe sportive. – Din fr. triplette.
TRIPLÉTĂ, triplete, s. f. 1. Bicicletă cu trei locuri. 2. Grup de trei jucători care fac parte din înaintarea (sau apărarea) unei echipe sportive. – Din fr. triplette.
TRIPLÉTĂ, triplete, s. f. Grup de trei fotbaliști care fac parte din înaintarea unei echipe de fotbal.
triplétă (biclicletă cu trei locuri, grup de trei) (tri-ple-) s. f., g.-d. art. triplétei; pl. tripléte
triplétă (bicicletă cu trei locuri, grup de trei) s. f. (sil. -ple-), pl. tripléte
TRIPLÉTĂ1 s.f. Bicicletă cu trei locuri. [< fr. triplette].
TRIPLÉTĂ2 s.f. Grup de trei jucători care fac parte din înaintarea unei echipe de fotbal. [< fr. triplet].
TRIPLÉTĂ s. f. 1. bicicletă cu trei locuri. 2. grup de trei jucători care fac parte din înaintarea unei echipe de fotbal, de rugbi etc. ◊ (p. ext.) grup de trei persoane care acționează împreună. (< fr. triplette)
TRIPLÉTĂ1 ~e f. Bicicletă cu trei locuri. /<fr. triplette
TRIPLÉTĂ2 ~e f. sport Ansamblu compus din trei înaintași (sau apărători) ai unei echipe. [Sil. tri-ple-] /<fr. triplette
triplétă f., pl. e (d. triplu și -etă din bicicletă; fr. triplette). Bicicletă cu treĭ șele. V. tricicletă.

tripletă definitie

tripletă dex

Intrare: tripletă
tripletă substantiv feminin
  • silabisire: -ple-