triplare definitie

2 intrări

23 definiții pentru triplare

TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.
TRIPLÁRE, triplări, s. f. Acțiunea de a (se) tripla și rezultatul ei. – V. tripla.
TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face de trei ori mai mare; a (se) întrei. – Din fr. tripler.
TRIPLÁRE, triplări, s. f. Acțiunea de a (se) tripla și rezultatul ei. – V. tripla.
TRIPLÁ, triplez, vb. I. Tranz. A face să fie de trei ori mai mare sau mai mult; a întrei. Avînd deasupra un coș de nuiele, care le triplează capacitatea, ele [carele] trec încărcate cu știuleți. BOGZA, C. O. 390. ◊ Refl. Volumul producției industriale în U.R.S.S. s-a triplat în ultimii șase ani. SAHIA, U.R.S.S. 87.
TRIPLÁRE, triplări, s. f. Acțiunea de a (se) tripla și rezultatul ei; întreire.
triplá (a ~) (tri-pla) vb., ind. prez. 3 tripleáză
tripláre (tri-pla-) s. f., g.-d. art. triplắrii; pl. triplắri
triplá vb. (sil. -pla), ind. prez. 1 sg. tripléz, 3 sg. și pl. tripleáză
tripláre s. f. (sil. -pla-), g.-d. art. triplării; pl. triplări
TRIPLÁ vb. a (se) întrei. (Producția s-a ~.)
TRIPLÁRE s. întreire. (~ producției.)
TRIPLÁ vb. I. tr., refl. A (se) face de trei ori mai mare, a (se) întrei. [< fr. tripler].
TRIPLÁRE s.f. Acțiunea de a tripla și rezultatul ei. ♦ Depășire a unui vehicul, de orice fel, de către un autovehicul, atunci când acela este angajat în depășirea unui alt vehicul, oprit sau în mers, dacă prin această manevră se trece peste axa care desparte cele două sensuri de circulație ale drumului. [< tripla].
TRIPLÁ vb. I. tr., refl. a (se) face triplu. II. tr. a face o triplare. (< fr. tripler)
TRIPLÁRE s. f. acțiunea de a tripla. ◊ depășire a unui (auto)vehicul de către al doilea, atunci când primul este deja angajat în depășirea unui alt (auto)vehicul oprit sau în mers, dacă prin această manevră se trece peste axa ce desparte cele două sensuri de circulație ale drumului. (< tripla)
A TRIPLÁ ~éz tranz. A mări de trei ori; a întrei. ~ eforturile. [Sil. tri-pla] /<fr. tripler
A SE TRIPLÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A crește (în mărime, intensitate, greutate) de trei ori. /<fr. tripler
triplà v. a întrei.
tripléz v. tr. (fr. tripler, d. triple, triplu). Întreĭesc.
TRIPLA vb. a (se) întrei. (Producția s-a ~.)
TRIPLARE s. întreire. (~ producției.)
tripla v. proporție (II).

triplare dex

Intrare: tripla
tripla verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -pla
Intrare: triplare
triplare substantiv feminin
  • silabisire: -pla-