triod definitie

10 definiții pentru triod

TRIÓD, trioduri, s. n. Carte rituală ortodoxă cuprinzând cântările și rugăciunile din cele zece săptămâni dinainte de Paște. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triodĭ.
TRIÓD, trioduri, s. n. Carte rituală creștină cuprinzând cântările și rugăciunile din cele zece săptămâni dinainte de Paști. [Pr.: tri-od] – Din fr. triodĩ.
TRIÓD, trioduri, s. n. Carte rituală creștină, care cuprinde cîntările și rugăciunile din cele zece săptămîni dinainte de paști. Triodul zace pe sub pat Și-a mucezit acum mineiul, De cînd în ladă l-ai lăsat. COȘBUC, P. II 233.
triód (carte) s. n., pl. trióduri
triód (carte) s. n., pl. trióduri
triód s. n., pl. trioduri (trioade)
triód (trioduri), s. n. – Carte rituală care conține slujba din postul Paștelui. Mgr. τριώδιον, în parte prin intermediul sl. triodĭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 144).
triod n. 1. carte ce conține cântările din Postul mare sau Păresimi; 2. postul cel mare (începând cu Dumineca Vameșului și a Fariseului până la Paști): Dumineca Triodului. [Gr. mod., lit. (cântare din) trei ode].
triód n., pl. urĭ și oade (ngr. triódi, vgr. triódion, d. treís, treĭ și odé, odă; vsl. rus. triódĭ). O carte bisericească în care se cuprind cîntările de postu Mare de la Duminica vameșuluĭ și fariseuluĭ (3 săptămînĭ în ainte de postu mare) pînă în Sîmbăta patimilor.
triod (Biz.) (< gr. Tριῴδιον [Triodion], de la τρίς, „de trei ori” + ᾡδή „odă”), carte care cuprinde cântările și citirile din perioada numită a t., care ține zece săptămâni, începând cu Duminica Vameșului și a Fariseului și încheindu-se cu Săptămâna Patimilor, dinainte de Paști. Denumirea provine de la numărul odelor (2) din canoanele (2) utreniei* din acest timp care, spre deosebire de canoanele cuprinse în octoih* și minei*, nu sunt formate din opt (nouă) ode, ci de regulă numai trei. Compunerea celor mai multe canoane de t. ca și introducerea lor în cult se atribuie lui Teodor Studitul (m. 826) și fratele său Iosif Studitul (m. 830), care contribuie și la ordonarea lor, făcând ceea ce făcuseră Ioan Damaschinul în sec. 8 pentru Octoih și ceea ce face Ioan Mauropus în sec. 9 pentru Minei*. Începând cu sec. 7-8, t. făcea parte din colecția numită Tropologhion*. În cadrul tropologhionului*, t. se definea ca o unitate distinctă (sec. 9). În manuscrisul Tropologhion de la Moscova, t. se găsește așezat – ca parte distinctă – după luna august (la sfârșitul mineelor), iar în Manuscrisul corsican (sec. 11) este așezat între luna februarie și aprilie, deci în vremea „patruzecimii” sau păresimilor, care fac parte din perioada t.

triod dex

Intrare: triod (pl. -oade)
triod pl. -oade
Intrare: triod (pl. -uri)
triod pl. -uri substantiv neutru