Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru trinitrotoluen

TRINITROTOLU├ëN s. n. Substan╚Ť─â solid─â, galben─â, cristalin─â, ob╚Ťinut─â din toluen ╚Öi folosit─â ca exploziv cu care se ├«ncarc─â proiectilele de artilerie; trotil. [Pr.: -lu-en] ÔÇô Din fr. trinitrotolu├Ęne.
TRINITROTOLU├ëN s. n. Substan╚Ť─â solid─â, galben─â, cristalin─â, fabricat─â din toluen ╚Öi folosit─â ca exploziv cu care se ├«ncarc─â proiectilele de artilerie; trotil. [Pr.: -lu-en] ÔÇô Din fr. trinitrotolu├Ęne.
TRINITROTOLUÉN s. n. Exploziv cu care se încarcă proiectilele de artilerie; trotil.
trinitrotolu├ęn (-ni-tro-, -lu-en) s. n.
trinitrotolu├ęn s. n. (sil. -tro-, -lu-en)
TRINITROTOLUÉN s. v. trotil.
TRINITROTOLU├ëN s.n. Substan╚Ť─â cristalizat─â de culoare galben─â-deschis─â, ob╚Ťinut─â prin nitrarea toluenului, care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ca exploziv; trotil. [Pron. -lu-en. / < fr. trinitrotolu├Ęne].
TRINITROTOLU├ëN s. n. substan╚Ť─â solid─â, cristalizat─â, galben─â, prin nitrarea toluenului, exploziv; trotil. (< fr. trinitrotolu├Ęne)
TRINITROTOLU├ëN m. Substan╚Ť─â solid─â cristalizat─â, incolor─â sau galben─â-deschis─â, ob╚Ťinut─â din toluen ╚Öi folosit─â ca exploziv; trotil. [Sil. -ni-tro-to-lu-en] /<fr. trinitrotoluene
TRINITROTOLUEN s. (CHIM.) trotil.

Trinitrotoluen dex online | sinonim

Trinitrotoluen definitie

Intrare: trinitrotoluen
trinitrotoluen substantiv neutru
  • silabisire: -tro-, -lu-en