TRINITROTOLUÉN s. n. Substanță solidă, galbenă, cristalină, obținută din toluen și folosită ca exploziv cu care se încarcă proiectilele de artilerie; trotil. [Pr.: -lu-en] – Din fr. trinitrotoluène.

TRINITROTOLUÉN s. n. Substanță solidă, galbenă, cristalină, fabricată din toluen și folosită ca exploziv cu care se încarcă proiectilele de artilerie; trotil. [Pr.: -lu-en] – Din fr. trinitrotoluène.

TRINITROTOLUÉN s. n. Exploziv cu care se încarcă proiectilele de artilerie; trotil.

trinitrotoluén (-ni-tro-, -lu-en) s. n.

trinitrotoluén s. n. (sil. -tro-, -lu-en)

TRINITROTOLUÉN s. v. trotil.

TRINITROTOLUÉN s.n. Substanță cristalizată de culoare galbenă-deschisă, obținută prin nitrarea toluenului, care se întrebuințează ca exploziv; trotil. [Pron. -lu-en. / < fr. trinitrotoluène].

TRINITROTOLUÉN s. n. substanță solidă, cristalizată, galbenă, prin nitrarea toluenului, exploziv; trotil. (< fr. trinitrotoluène)

TRINITROTOLUÉN m. Substanță solidă cristalizată, incoloră sau galbenă-deschisă, obținută din toluen și folosită ca exploziv; trotil. [Sil. -ni-tro-to-lu-en] /<fr. trinitrotoluene

TRINITROTOLUEN s. (CHIM.) trotil.