trimițător definitie

8 definiții pentru trimițător

TRIMIȚĂTÓR, -OÁRE, trimițători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trimite ceva; spec, care expediază ceva prin poștă; expeditor. – Trimite + suf. -ător.
TRIMIȚĂTÓR, -OÁRE, trimițători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trimite ceva; spec. care expediază ceva prin poștă; expeditor. – Trimite + suf. -ător.
TRIMIȚĂTÓR, -OÁRE, trimițători, -oare, adj. Care trimite; (în special) care expediază ceva prin poștă. ◊ (Substantivat) Adresa trimițătorului.
trimițătór adj. m., s. m., pl. trimițătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. trimițătoáre
trimițătór adj. m., s. m., pl. trimițătóri; f. sg. și pl. trimițătoáre
TRIMIȚĂTÓR s., adj. v. expeditor. (~ al coletului.)
TRIMIȚĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival pop. Care trimite ceva. /a trimite + suf. ~tor
TRIMIȚĂTOR s., adj. expeditor. (~ al coletului.)

trimițător dex

Intrare: trimițător (adj.)
trimițător adjectiv
Intrare: trimițător (s.m.)
trimițător substantiv masculin