TRIFOIÁȘ, trifoiași, s. m. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunzele despicate în trei lobi și cu flori galbene (Trifolium campestre). – Trifoi + suf. -aș.

TRIFOIÁȘ, trifoiași, s. m. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu tulpina întinsă pe pământ, cu frunzele despicate în trei lobi și cu flori galbene (Trifolium campestre). – Trifoi + suf. -aș.

TRIFOIÁȘ, trifoiași, s. m. Specie de trifoi cu tulpina întinsă pe pămînt, cu frunzele compuse din trei foliole și cu florile galbene (Trifolium procumbens); trifoi-galben. (Cu pronunțare regională) Numai cu trifoieș înflorit am s-o țin. CAMILAR, N. I 224. Nu-și mai lua ochii de la trifoieșul-sălbatic și de la iarbă. id. ib. 362. ◊ Compus: trifoiaș-alb = trifoi-alb.

trifoiáș s. m., pl. trifoiáși

trifoiáș s. m., pl. trifoiáși

TRIFOIÁȘ s. (BOT.; Trifolium campestre sau procumbens) (reg.) trifoi.

TRIFOIÁȘ ~i m. (diminutiv de la trifoi) Plantă erbacee cu tulpina culcată, cu frunze trifoliate și cu flori galbene, care crește în pășuni și în locuri cultivate. /trifoi + suf. ~aș

TRIFOIAȘ s. (BOT.; Trifolium campestre sau procumbens) (reg.) trifoi.

trifoiaș-sălbatic s. v. CULBECEASĂ.