tricolícĭ (est) și pricolícĭ m. (gr. thrix, trihós, păr, și lýkos, lup. D. rom. vine ung. pirkorics). În credințele populare, posedat, demoniac, lunatic, om viŭ prefăcut în lup orĭ și în altă feară (V. moroĭ, strigoĭ, vîrcolac). Coada pricolicilor. V. coadă.