Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru tribunal

TRIBUN├üL, tribunale, s. n. 1. Organ de jurisdic╚Ťie care rezolv─â litigiile dintre persoanele fizice sau dintre acestea ╚Öi persoanele juridice, precum ╚Öi unele recursuri (extraordinare). ÔÖŽ (├Än vechea organizare judec─âtoreasc─â) Instan╚Ť─â intermediar─â ├«ntre judec─âtorie ╚Öi Curtea de apel, care ├«╚Öi ├«ntindea jurisdic╚Ťia asupra unui jude╚Ť. 2. Cl─âdirea ├«n care func╚Ťioneaz─â tribunalul (1). 3. Complet de judecat─â la un tribunal (1). ÔÇô Din fr., lat. tribunal.
TRIBUN├üL, tribunale, s. n. 1. Instan╚Ť─â judec─âtoreasc─â (cu atribu╚Ťii determinate). ÔÖŽ (├Än vechea organizare judec─âtoreasc─â) Instan╚Ť─â intermediar─â ├«ntre judec─âtorie ╚Öi curtea de apel, care ├«╚Öi ├«ntindea jurisdic╚Ťia asupra unui jude╚Ť. 2. Local ├«n care func╚Ťioneaz─â tribunalul (1). 3. Complet care judec─â o cauz─â, un proces la un tribunal (1). ÔÇô Din fr., lat. tribunal.
TRIBUN├üL, tribunale, s. n. 1. Instan╚Ť─â judec─âtoreasc─â. Tribunalele ap─âr─â regimul de democra╚Ťie popular─â ╚Öi cuceririle poporului muncitor: asigur─â legalitatea popular─â, proprietatea ob╚Öteasc─â ╚Öi drepturile cet─â╚Ťenilor. CONST. R.P.R. 33. ÔŚŐ Tribunal popular (de ora╚Ö, de raion, de raion or─â╚Öenesc) = instan╚Ť─â ordinar─â competent─â s─â judece ├«n fond toate cauzele, de orice natur─â (cu excep╚Ťia celor date prin lege ├«n competin╚Ťa altor instan╚Ťe). Tribunal regional (╚Öi tribunalul capitalei R.P.R.) = instan╚Ťe ordinare de recurs (sau, ├«n mod excep╚Ťional, instan╚Ťe de fond). Tribunal militar = instan╚Ť─â special─â care judec─â infrac╚Ťiunile s─âv├«r╚Öite de militari sau cele care privesc securitatea statului. Tribunal suprem = instan╚Ť─â care are ├«n competin╚Ťa sa judecarea numai a anumitor cauze excep╚Ťionale ╚Öi care supravegheaz─â activitatea judiciar─â a tuturor instan╚Ťelor judec─âtore╚Öti din ╚Ťar─â. ÔÖŽ (├Än vechea organizare judec─âtoreasc─â) Instan╚Ť─â de judecat─â cu competin╚Ť─â general─â, intermediar─â ├«ntre judec─âtorie ╚Öi curtea de apel, care ├«╚Öi ├«ntindea jurisdic╚Ťia asupra unui jude╚Ť. Slimuiesc asupr─â-mi o jalob─â ├«ntins─â Voind ca s─â m─â trag─â pe loc la tribunal. NEGRUZZI, S. II 214. ÔŚŐ Fig. Voi apela la tribunalul impar╚Ťial al marelui public. CARAGIALE, O. VII 506. 2. Sediul tribunalului (1). N─âp─âstui╚Ťi ai soartei t├«r├«╚Ťi pe treptele tribunalelor. BOGZA, A. ├Ä. 489. Ce vrei s─â aflu de la tine?... C─â te vei duce de aci la fabric─â sau pe ╚Öantier sau la tribunal, unde munce╚Öti. SEBASTIAN, T. 169. Am ├«nceput a merge regulat la tribunal. ALECSANDRI, T. I 371. 3. Completul care judec─â o cauz─â, un proces. ÔÇô Pl. ╚Öi: tribunaluri (HASDEU, I. V. 200, NEGRUZZI, S. I 63). ÔÇô Variante: (popular) trebun├íl (DUMITRIU, B. F. 107, MAT. FOLK. 667), trebun├ír (CARAGIALE, T. II 29) s. n.
tribunál s. n., pl. tribunále
tribunál s. n., pl. tribunále
TRIBUNÁL s. (JUR.) (înv.) pretoriu, scaun, (rusism înv.) presustvie, (înv., în Transilv.) tabulă.
TRIBUN├üL s.n. 1. Instan╚Ť─â judec─âtoreasc─â (care judec─â procesele civile ╚Öi penale). 2. Local unde func╚Ťioneaz─â o astfel de instan╚Ť─â. 3. Complet care judec─â o cauz─â, un proces. [Pl. -le, -luri. / < fr. tribunal, cf. lat. tribunal].
TRIBUN├üL s. n. 1. estrad─â amenajat─â ├«ntr-o bazilic─â roman─â sau ├«ntr-o unitate militar─â, pe care st─âteau magistra╚Ťii ╚Öi, respectiv, comandan╚Ťii. 2. instan╚Ť─â judec─âtoreasc─â (care judec─â procesele civile ╚Öi penale). 3. local ├«n care func╚Ťioneaz─â o astfel de instan╚Ť─â. 4. complet care judec─â o cauz─â, un proces. (< fr., lat. tribunal)
TRIBUN├üL ~e n. 1) Organ judiciar care rezolv─â litigiile ╚Öi recursurile. 2) Local unde func╚Ťioneaz─â acest organ. ÔŚŐ ~ militar judec─âtorie care examineaz─â infrac╚Ťiunile comise de militari. 3) Complet de judecat─â care judec─â asemenea infrac╚Ťiuni. 4) Cl─âdire unde se afl─â o asemenea judec─âtorie. /<lat., fr. tribunal
tribunal n. 1. jurisdic╚Ťiunea unui magistrat sau a mai multora cari judec─â ├«mpreun─â: tribunal civil, comercial, corec╚Ťional; 2. ├«n╚Öi╚Öi ace╚Öti magistra╚Ťi: tribunalul va decide; 3. locul unde rezid─â: sÔÇÖa dus la tribunal; 4. fig. jurisdic╚Ťiunea lucrurilor morale: tribunalul opiniunii, tribunalul con╚Ötiin╚Ťei.
*tribun├íl n., pl. e (lat. trib├║nal, tribun├ílis). Judec─âtorie ma─ş mare de c├«t judec─âtoria propri┼ş zis─â ╚Öi ma─ş mic─â de c├«t curtea de apel: tribunal civil, comercial, corec╚Ťional. Magistra╚Ťi─ş care compun aceast─â judec─âtorie: tot tribunalu, prezident de tribunal. Fig. Jurisdic╚Ťiune moral─â: tribunalu con╚Ötiin╚Ťe─ş.
TRIBUNAL s. (JUR.) (înv.) pretoriu, scaun, (rusism înv.) presustvie, (înv., în Transilv.) tabulă.
TRIBUNALUL FUNC╚ÜIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (├«n engl.: European Union Civil Service Tribunal), instan╚Ť─â specializat─â a U.E. cu sediul la Luxembourg, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 2004 cu rolul de a prelua o parte din atribu╚Ťiile Tribunalului de Prim─â Instan╚Ť─â ╚Öi anume cele care confer─â competen╚Ťe ├«n ceea ce prive╚Öte judecarea disputelor dintre U.E. ╚Öi func╚Ťionarii s─âi publici.

Tribunal dex online | sinonim

Tribunal definitie

Intrare: tribunal (pl. -e)
tribunal pl. -e substantiv neutru
Intrare: tribunal (pl. -uri)
tribunal pl. -uri