Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru trestioar─â

TRESTIO├üR─é, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina ├«nalt─â, asem─ân─âtoare cu trestia (Calamagrostis). [Pr.: -ti-oa-] ÔÇô Trestie + suf. -ioar─â.
TRESTIO├üR─é, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. 2. Numele mai multor plante graminee cu tulpina ├«nalt─â, asem─ân─âtoare cu trestia (Calamagrostis). [Pr.: -ti-oa-] ÔÇô Trestie + suf. -ioar─â.
TRESTIO├üR─é, trestioare, s. f. 1. Diminutiv al lui trestie. Vede... frageda trestioar─â dup─â v├«nturi cum se pleac─â. CONACHI, P. 262. La casa cu trestioar─â, Trage N─âi╚Ť─â s─â moar─â. TEODORESCU, P. P. 288. M-oi face mai bine Ca s─â sc─âp de tine, Trestioar─â-n balt─â, Sub╚Ťire ╚Öi nalt─â. ALECSANDRI, P. P. 8. ÔŚŐ (Metaforic) ├Änt├«lnii o fe╚Ťi╚Öoar─â, cu cosi╚Ťa g─âlbioar─â, Cu mijloc de trestioar─â. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 101. 2. Plant─â erbacee asem─ân─âtoare cu trestia, av├«nd p├«n─â la 1 m ├«n─âl╚Ťime ╚Öi cresc├«nd ├«n t─âieturi de p─âduri din regiunile de munte ╚Öi de coline (Calamagrostis arundinacea).
trestioáră (-ti-oa-) s. f., g.-d. art. trestioárei; pl. trestioáre
trestioáră s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. trestioárei; pl. trestioáre
TRESTIOÁRĂ s. (BOT.) (reg.) trestică.
TRESTIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la trestie) Plantă erbacee din familia gramineelor, asemănătoare cu trestia, dar cu tulpina mai mică. /trestie + suf. ~oară
TRESTIOAR─é s. (BOT.) (reg.) trestic─â.

Trestioar─â dex online | sinonim

Trestioar─â definitie

Intrare: trestioar─â
trestioar─â substantiv feminin
  • silabisire: -ti-oa-