Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

23 defini╚Ťii pentru trestie

TR├ëSTIE, trestii, s. f. Numele a dou─â plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigid─â: a) plant─â erbacee care cre╚Öte p├ón─â la 4 sau 5 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpina av├ónd numeroase noduri, cu frunze verzi-alb─âstrui ╚Öi cu flori verzi-g─âlbui, p─âtate cu violet, dispuse ├«n spice, a c─ârei tulpin─â se folose╚Öte la ├«mpletituri, ├«ngr─âdituri etc. (Arundo donax); b) stuf. Compuse: Trestie de c├ómp(uri) (sau mic─â, noduroas─â) = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori verzi-deschis, violacee sau purpurii (Calamagrostis epigeios); trestie de zah─âr = plant─â erbacee din familia gramineelor originar─â din sud-estul Asiei cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi puternic─â, cu frunze lungi ╚Öi ├«nguste, cu inflorescen╚Ťa un panicul, cultivat─â ├«n ╚Ť─ârile calde ca plant─â industrial─â, pentru fabricarea zah─ârului (Saccharum officinale); trestie-de-mare sau trestie-spaniol─â = plant─â din familia palmierilor, cu tulpina foarte lung─â, sub╚Ťire ╚Öi flexibil─â, din care se fac bastoane ╚Öi ├«mpletituri (Calamus rotang). ÔÇô Din sl. tr─şst─ş.
TR├ëSTIE, trestii, s. f. Numele a dou─â plante erbacee din familia gramineelor, cu tulpina rigid─â; a) plant─â erbacee care cre╚Öte p├ón─â la 4 sau 5 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpina av├ónd numeroase noduri, cu frunze verzi-alb─âstrui ╚Öi cu flori verzi-g─âlbui, p─âtate cu violet, dispuse ├«n spice, a c─ârei tulpin─â se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la ├«mpletituri, ├«ngr─âdituri etc. (Arundo donax); b) stuf. ÔŚŐ Trestie de c├ómp(uri) (sau mic─â, noduroas─â) = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu tulpina ├«nalt─â ╚Öi puternic─â, cu frunze lungi ╚Öi ├«nguste, cu inflorescen╚Ťa un panicul, cultivat─â ├«n ╚Ť─ârile calde ca plant─â industrial─â, pentru fabricarea zah─ârului (Saccharum officinale). ÔŚŐ Compus: trestie-de-mare sau trestie-spaniol─â = plant─â din familia palmierilor, cu tulpina foarte lung─â, sub╚Ťire ╚Öi flexibil─â, din care se fac bastoane ╚Öi ├«mpletituri (Calamus rotang). ÔÇô Din sl. tr─ęst─ę.
TR├ëSTIE, trestii, s. f. Plant─â erbacee din familia gramineelor, care cre╚Öte p├«n─â la 3-4 m ├«n─âl╚Ťime, cu tulpina dreapt─â, lemnoas─â, goal─â ├«n interior, cu frunze lungi, t─âioase pe margini, cu flori ├«n buchete la v├«rful tulpinii, cu semin╚Ťe aripate; cre╚Öte ├«n soluri umede, pe marginea lacurilor sau ├«n ape lini╚Ötite, pu╚Ťin ad├«nci ╚Öi este ├«ntrebuin╚Ťat─â la diverse ├«mpletituri ╚Öi ├«ngr─âdituri (Phragmites communis); stuf. P─âduri de trestii, ascu╚Ťite-n v├«nt, Se nasc ╚Öi mor, ├«n soare ╚Öi viforni╚Ťi. DRAGOMIR, P. 25. Trestiile galbene... fo╚Öneau ating├«ndu-╚Öi p─âm─âtufurile. SADOVEANU, O. VI 527. Acolo-n ochi de p─âdure, L├«ng─â trestia cea lin─â... Vom ╚Öedea ├«n foi de mure. EMINESCU, O. I 54. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii) Era ├«nalt─â, sub╚Ťire trestie, cti ochi verzi. STANCU, D. 11. ÔŚŐ (╚śi ├«n forma compus─â trestie-de-balt─â) Sim╚Ťeam cum bolta se-nfioar─â, cum s├«nu-i uria╚Ö tresalt─â, Cum tremur─â ├«nfrigurat─â sfioasa trestie-de-balt─â. GOGA, C. P. 10. Mijlocul t─âu ca trestia-de-balt─â ╚Öi mersul t─âu u╚Öor. DELAVRANCEA, A. 59. ÔŚŐ Compuse: trestie-de-c├«mpuri (sau trestie-mic─â) = plant─â erbacee din familia gramineelor, cu frunze late, cu flori verzi-deschise, violete sau purpurii; cre╚Öte prin f├«ne╚Ťe, pe margini de p─âduri ╚Öi pe malurile r├«urilor (Calamagrostis epigeios); trestie-de-zah─âr = plant─â erbacee, din familia gramineelor, cultivat─â ├«n ╚Ť─ârile calde ca plant─â industrial─â, din al c─ârei suc se fabric─â zah─âr (Saccharum officinarum). ├Änc─â din 1512 s-a ├«nceput importul de negri din Africa pentru planta╚Ťiile de ananas, trestie-de-zah─âr, cafea. RALEA, O. 28. Exploata zeci de mo╚Öii ╚Öi visa culturi rare de orez ╚Öi trestie-de-zah─âr in ╚Ťara noastr─â. SADOVEANU, E. 173; trestie-de-mare sau trestie-spaniol─â = plant─â din familia palmierilor, cu tulpina lemnoas─â, foarte lung─â, sub╚Ťire ╚Öi flexibil─â, din care se fac bastoane ╚Öi ├«mpletituri (Calamus Rotang). (Eliptic) O lu─â spre Jidovi╚Ťa agale... ├«nv├«rtind ├«ntre degete un baston de trestie. REBREANU, I. 60; trestie-mirositoare = obligean─â.
tr├ęstie (-ti-e) s. f., art. tr├ęstia (-ti-a), g.-d. art. tr├ęstiei; pl. tr├ęstii, art. tr├ęstiile (-ti-i-)
tr├ęstie-de-z├íh─âr (plant─â) (-ti-e-) s. f., art. tr├ęstia-de-z├íh─âr, g.-d. tr├ęstii-de-z├íh─âr, art. tr├ęstiei-de-z├íh─âr
tr├ęstie-spani├│l─â (plant─â) (-ti-e-, -ni-o-) s. f., art. tr├ęstia-spani├│l─â, g.-d. tr├ęstii-spani├│le, art. tr├ęstiei-spani├│le
tr├ęstie s. f. (sil. -ti-e), art. tr├ęstia (sil. -ti-a) g.-d. art. tr├ęstiei; pl. tr├ęstii, art. tr├ęstiile (sil, -ti-i)
tr├ęstie-de-z├íh─âr s. f. (sil. -ti-e-)
tr├ęstie-spani├│l─â s. f. (sil. -ti-e-, -ni-o-)
TR├ëSTIE s. (BOT.) 1. (Phragmites communis sau australis) v. stuf. 2. trestie-de-c├ómp (Calamagrostis epigeios) = (reg.) p─ânu╚Öi╚Ť─â, stuf, iarb─â-ro╚Öie, trestie-mic─â, trestie-noduroas─â.
TRESTIE-MIROSITOÁRE s. v. obligeană.
tr├ęstie (-ii), s. f. ÔÇô Stuf, papur─â (Arundo donax). Sl. tr┼ş┼ít─ş, tru┼ítije (Miklosich, Slaw. Elem., 49; Cihac, II, 421; Conev 47), cf. bg. tr─âstika (ÔÇ║ mr. tr├«sc─â, megl. tr─âsc─â). ÔÇô Der. trestioar─â, s. f. (plant─â, Calamagrostis arundinaea); trestii╚Ö, s. n. (desi╚Ö de trestie, loc cu trestie).
TR├ëSTIE ~i f. Plant─â erbacee cu tulpina lemnoas─â, cilindric─â, cu frunze de culoare verde-alb─âstruie ╚Öi flori verzi-g─âlbui, cu pete violete. ÔŚŐ ~-de-zah─âr plant─â cultivat─â ├«n ╚Ť─ârile calde pentru sucul dulce din care se fabric─â zah─âr. ~ mic─â (sau noduroas─â) trestie cu flori verzi-deschise, violete sau purpurii, care cre╚Öte pe malul r├óurilor, prin f├óna╚Ťuri ╚Öi la marginea p─âdurii. ~ de mare, ~ spaniol─â plant─â ├«nrudit─â cu palmierul, cu tulpina ├«nalt─â, sub╚Ťire ╚Öi flexibil─â, din care se fac bastoane, vergi ╚Öi ├«mpletituri. [G.-D. trestiei; Sil. -ti-e] /<sl. tresti
trestie f. 1. plant─â acvatic─â cu tulpin─â g─âunoas─â, lucie ╚Öi dreapt─â, cre╚Öte mai ales pe malurile r├«urilor: tulpina-i sub╚Ťire ╚Öi ├«nalt─â se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â pentru bastoane, ca material de ├«mpletit etc. (Arundo); trestie de zah─âr, plant─â mare ╚Öi frumoas─â, cu tulpina ├«nalt─â de 3-4 metri, din al c─ârii cotor se extrage un suc cu care se fabric─â zah─ârul; 2. fig. emblema fragilit─â╚Ťii: stejarul ╚Öi trestia. [Slav. TR┼ČST─Č].
tr├ęstie f. (vsl. tr┼şsti─şe, tr┼şst─ş, rus. trost─ş). Stuf: un copil cÔÇÖo trestie ├«n m├«n─â. Desi╚Ö de stuf: balt─â acoperit─â de trestie sa┼ş de tresti─ş, fo╚Önetu luntri─ş pintre tresti─ş. Fig. Slab ca trestia, foarte slab, ma─ş ales la caracter: stejaru ╚Öi trestia (fabula care arat─â contrastu dintre ele). Trestie (de mare), plant─â juncacee (din care se fac verg─ş, bastoane, b─ât─âtor─ş de scuturat mobilele ╚Öi covoarele ╚Ö. a.). Trestie de zah─âr, o plant─â graminee con╚Ťin─âtoare de zah─âr ├«nalt─â de 5-6 metri. (E originar─â din India ╚Öi a fost ├«ntrebuin╚Ťat─â de Chinej─ş din timpur─ş imemoriale. ├Än seculu 5 dup─â Hristos fu adus─â ├«n Arabia ╚Öi E┼şropa. ─Ča pr├│sper─â ├«n Cipru, Sicilia, Spania ╚Öi insula Madera, de unde, dup─â descoperirea Americi─ş, fu dus─â la San Domingo. Aic─ş clima ─ş-a priit a╚Öa de mult, ├«n c├«t a ajuns s─â dea cel ma─ş bun zah─âr din lume). V. zah─âr.
TRESTIE s. (BOT.) 1. (Phragmites communis) stuf, (Transilv. ╚Öi Maram.) nad─â. 2. trestie-de-c├«mp (Calamagrostis epigeios) = (reg.) p─ânu╚Öi╚Ť─â, stuf, iarb─â-ro╚Öie, trestie-mic─â, trestie-noduroas─â.
trestie-mică s. v. TRESTIE-DE-CÎMP.
trestie-mirositoare s. v. OBLIGEAN─é.
trestie-noduroasă s. v. TRESTIE-DE-CÎMP.
LÔÇÖHOMME NÔÇÖEST QUÔÇÖUN ROSEAU, LE PLUS FAIBLE DE LA NATURE, MAIS CÔÇÖEST UN ROSEAU PENSANT (fr.) omul nu e dec├ót o trestie, cea mai fragil─â din natur─â, dar o trestie g├ónditoare ÔÇô Pascal, ÔÇ×Pens├ęesÔÇŁ, 347. De╚Öi este o f─âptur─â fragil─â, omul este puternic prin inteligen╚Ť─â.
TRESTIE subst. 1. ÔÇô (Ard; 16 B III 240). 2. Trestiana t. (Cat mold. II) 3. Treste, M─âscuril─â, munt., 1582 (Sd XXI 12).
ARUNDO L., TRESTIE, fam. Gramineae. Gen originar din regiunile tropicale ╚Öi subtropicale ale Asiei ╚Öi regiunile mediteraneene, 6 specii, plante erbacee, perene, tulpina uneori lemnificat─â la baz─â, frunze plate, destul de late. Flori (3 stamine, stigmat penat) hermafrodite, c├«te 2-4, ├«n spicule╚Ťe a╚Öezate ├«n panicul─â.
CALAMAGROSTIS Adans., TRESTIE, fam. Gramineae. Gen originar din regiunile continentale ╚Öi reci c├«t ╚Öi din mun╚Ťii regiunilor tropicale, cca 100 specii, erbacee, ├«nalte, perene, rizom gros, cu tulpin─â robust─â, erect─â, cu stoloni lungi, panicul─â mare. Ramurile paniculei aspre, spicele cu o singur─â floare, 2 glume liniare-subulate, inegale, mai lungi dec├«t arista, cu un v├«rf lung, comprimat. Frunze plate, rigide, aspre.

Trestie dex online | sinonim

Trestie definitie

Intrare: trestie
trestie substantiv feminin
  • silabisire: -ti-e
Intrare: Trestie
Trestie
Intrare: trestie-spaniol─â
trestie-spaniol─â (numai) singular substantiv feminin
  • silabisire: tres-ti-e-spa-ni-o-l─â
Intrare: trestie-de-zah─âr
trestie-de-zah─âr substantiv feminin (numai) singular
  • silabisire: -ti-e-
Intrare: trestie-mirositoare
trestie-mirositoare substantiv feminin