TRESĂLTÁ, tresált, vb. I. Intranz. A tresări, a vibra de emoție, a se bucura foarte tare. – Din fr. tressauter (după sălta).

TRESĂLTÁRE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta și rezultatul ei; tresărire. – V. tresălta.

TRESĂLTÁ, tresált, vb. I. Intranz. A tresări, a vibra de emoție, a se bucura foarte tare. – Din fr. tressauter (după sălta).

TRESĂLTÁRE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta și rezultatul ei; tresărire. – V. tresălta.

TRESĂLTÁ, tresált, vb. I. Intranz. A tresări (sau a da impresia că tresare) de bucurie; a fremăta. Nadina tresălta de bucurie. REBREANU, R. I 214. Iar dacă un Văcărescu ar mai trăi acum, cît n-ar tresălta el de bucurie. MACEDONSKI, O. IV 128. ◊ Fig. Și-n fiecare inimă tresaltă, Și-n fiecare inimă răsună Un clopot limpede, o veste bună. TULBURE, V. R. 15. Și văd aici în juru-mi cum tresaltă Izvoarele-nceputurilor sfinte. BENIUC, V. 7. Versul poate să-ți tresalte ca izvorul de curat, Căci întrînsul s-oglindește cerul clar, netulburat. EFTIMIU, Î. 174.

TRESĂLTÁRE, tresăltări, s. f. Acțiunea de a tresălta; tresărire, freamăt. Zaharia Duhu le zărea venind către dînsul, cu o tresăltare de sînge fierbinte în inimă. C. PETRESCU, A. 395.

tresăltá (a ~) vb., ind. prez. 3 tresáltă

tresăltáre s. f., g.-d. art. tresăltắrii; pl. tresăltắri

tresăltá vb., ind. prez. 1 sg. tresált, 3 sg. și pl. tresáltă

tresăltáre s. f., g.-d. art. tresăltării; pl. tresăltări

TRESĂLTÁ vb. 1. a fremăta, a se înfiora, a palpita, a tresări, a vibra. (~ de emoție.) 2. (fig.) a sălta. (Îi ~ inima de bucurie.)

TRESĂLTÁ vb. I. intr. A tresări, a vibra de emoție, de bucurie; a fremăta. [P.i. tresált. / după fr. tressauter].

TRESĂLTÁRE s.f. Acțiunea de a tresălta și rezultatele ei; tresărire, freamăt. [< tresălta].

TRESĂLTÁ vb. intr. a tresări, a vibra de emoție, de bucurie; a fremăta. (după fr. tressauter)

A TRESĂLTÁ tresált intranz. A avea o mișcare involuntară spontană (din cauza unei emoții pozitive puternice). ~ de bucurie. /<fr. tressauter

tresaltà v. 1. a tresări des; 2. (de lucruri) a simți o sguduire sau vibrațiune. [V. tresărì].

tresált, a -săltá v. intr. (lat. *trans-saltare. V. salt). Tresar (de bucurie).

TRESĂLTA vb. 1. a fremăta, a se înfiora, a palpita, a tresări, a vibra. (~ de emoție.) 2. (fig.) a sălta. (Îi ~ inima de bucurie.)