TREPANÁ, trepanez, vb. I. Intranz. și tranz. A face o trepanație. – Din fr. trépaner.

TREPANÁRE, trepanări, s. f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei. – V. trepana.

TREPANÁ, trepanez, vb. I. Intranz. și tranz. A face o trepanație. – Din fr. trépaner.

TREPANÁRE, trepanări, s. f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei. – V. trepana.

TREPANÁ, trepanez, vb. I. Tranz. A face o trepanație.

TREPANÁRE, trepanări, s. f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei.

trepaná (a ~) vb., ind. prez. 3 trepaneáză

trepanáre s. f., g.-d. art. trepanắrii; pl. trepanắri

trepaná vb., ind. prez. 1 sg. trepanéz, 3 sg. și pl. trepaneáză

trepanáre s. f., g.-d. art. trepanării; pl. trepanări

TREPANÁRE s. v. trepanație.

TREPANÁ vb. I. intr., tr. A opera cu trepanul, a face o trepanație. [Cf. fr. trépaner].

TREPANÁRE s.f. Acțiunea de a trepana și rezultatul ei; trepanație. [< trepana].

TREPANÁ vb. tr. a face o trepanație. (< fr. trépaner)

A TREPANÁ ~éz tranz. (oasele craniului) A perfora cu ajutorul trepanului; a supune trepanației. /<fr. trépaner

*trepanațiúne f. (d. a trepana; fr. trépanation). Chir. Operațiunea de a trepana. – Și -áție, dar ob. -áre.

*trepanéz v. tr. (fr. trépaner). Chir. Sfredelesc cu trepanu.

TREPANARE s. (MED.) trepanație.